Contravenția - răspunderea administrativă

Regulile responsabilitatii sunt reguli esentiale ale tuturor ordinelor juridice determinate , iar raspunderea juridica reprezinta garantia libertatii.

Raspunderea juridical administrativa este explicata de catre unii teoreticieni ai dreptului public pornind de la conceptul de constrangere.

Astfel , constrangerea administrativa reprezinta ansamblul de masuri, acte juridice, operatiuni administrative in temeiul legii , cu folosirea puterii de stat si daca este cazul, impotriva vointei unor persoane , pentru a preveni savarsirea unor fapte antisociale , a apara drepturile cetatenilor , precum si pentru a sanctiona normele de drept administrativ.

Daca prin constrangerea administratiei se urmareste autoreglarea sistemului social , raspunderea urmareste restabilirea ordinii normative incalcate , precum si condamnarea faptei negative si a autorului acesteia.

Constrangerea administrativa cuprinde urmatoarele categorii de masuri :

a) masuri cu caracter sanctionar , atrase de raspunderea administrativa, cum ar fi : avertisment , revocarea din functie , amenda , inchisoare contraventionala , etc.

b) masuri speciale de politie administrativa , care apar ca masuri de siguranta , protectie si prevenire , carantina obligatorie , oprirea fabricatiei unui produs , retinerea autovehiculelor , controlul medical obligatoriu.

Ca o componenta a raspunderii juridice , raspunderea administrativa cuprinde urmatoarele forme :

A. raspunderea administrativ-contraventionala ;

B. raspunderea administrativ-disciplinara ;

C. raspunderea administrativ-patrimoniala.

Raspunderea contraventionala este o specie a raspunderii juridice , care consta in sanctionarea persoanelor fizice si juridice vinovate pentru savarsirea unei contraventii.

Caracteristicile contraventiei :

Sub aspect istoric, ilicitul contraventional a fost inclus in Codul penal roman din 1865 ca forma a ilicitului penal (crime, delicte , contraventii).

Definitia contraventiei la 1865 era legata de notiunea de pedeapsa : Infractiunea pe care legea o pedepseste cu inchisoare politieneasca si cu amenda se numeste contraventie.

Ulterior, s-a renuntat la definirea prin pedeapsa deoarece existau situatii in care unele pedepse anuale penale erau mai mici decat cele contraventionale.

Prin Codul penal roman din 1936 s-a pus de acord principiul raspunderii cu principiul legalitatii , incriminarii , in sensul ca faptele ce constituie contraventii trebuie expres prevazute prin lege , prin regulament sau printr-o ordonanta a autoritatii administrative sau politienesti.

Prin Decretul nr.184/1954 contraventiile au fost scoase din sfera dreptului penal si considerate fapte care atrag o raspundere speciala , administrativa.

In anul 1968 apare Legea nr.32 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor aflate inca in vigoare, cu modificari.

Dreptul comun în materia contraventiilor îl constituie Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Scopul reglementarii este stipulat de legiuitor în art. 1, teza I-a din Ordonanta, potrivit caruia: Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite de legea penala.