Corupția

Motto: “ Coruptia este o boala care se agraveaza

hranindu-se din ea insasi!”

I. Coruptia si formele sale. Cadrul legislativ

Cu o istorie de mii de ani, incepand inca din Antichitate, coruptia reprezinta unul dintre modelele comportamentale cele mai rele, dar in acelasi timp, extrem de raspandite in cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comunitatii.

In ultimul secol ea priveste si comportamentul celor din domeniu privat. Interesul si ingrijorarea fata de acest fenomen au crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.

Coruptia reprezinta o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilirea institutiiilor sociale. Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, totusi el se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni, insemnand folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii diverselor interese individuale sau de grup. Legiuitorii, constientizand pericolul social al acestui tip de abuz, au definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.

Definirea coruptiei este reflectata in legislatia romaneasca prin definirea anumitor infractiuni distincte care se incadreaza in termenul generic de coruptie:

- luarea de mita - fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, in scopul de indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu.

- darea de mita - promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.

- primirea de foloase necuvenite - primirea de catre un functionar, de bani ori alte foloase dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

- traficul de influenta – infractiunea prin care o persoana denumita promitent, care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pretinde bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica pentru a-i rezolva o problema.

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie prevede categorii de infractiuni asimilate celor de coruptie( spre exemplu, acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii sau a normelor de acreditare si utilizarea acestora in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, etc) si infractiunile in legatura directa cu cele de coruptie( spre exemplu: tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unor infractiuni, falsul si uzul de fals, abuzul in serviciu contra intereselor publice, etc).

Persoanele cu atributii de control sunt obligate sa instiinteze organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savarsirii infractiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala, potrivit legii( legea nr. 78/2000).

Conform Legii nr. 161/2003 se interzice persoanelor care exercita o demnitate publica sau o functie publica, folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informatiilor care nu sunt publice, obtinute in legatura cu exercitarea atributiunilor, in scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, prevede ca accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, cu exceptia anumitor tipuri de informatii prevazute de lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice.