Corupția functionariilor publici din administrația publică locală

1.Tema studiului si motivatia alegerii ei.

Coruptia este definita ca fiind o stare de abatere d normalitate,de la datorie, coruptia inseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o indeplineste,pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta, un avantaj economic sau adminstrativ, in schimbul unei sume de bani, a unor cadouri,a unor deplasari, excursii concedii sau primirea unor proprietatii.

Tot coruptie inseamna si folosirea decatre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita indeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea in folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionlae sau administrative,

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie,pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.

Desi exista nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns pana acum la o definitie universala si unanima acceptata care sa acopere toate actele si faptele posibile si care sa constituie in orice jurisdictie acte de coruptie.

Cu o istorie de mii de ani, incepand din antichitate, coruptia reprezinta unul din modelele de comportament dintre cele mai rele, dar in acelasi timp extrem de raspandite in cadrul functionarilor oficiali sau reprezentantilor alesi ai comnunitatii.

In ultimul secol ea priveste si comportamentul celor din domeniul privat Interesul si ingrijorarea fata de acest fenomen ua crescut si au avut loc reactii pe plan national si international.

Pentru prima oara in 1975 prin rezolutia 3514 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a abordat chestiunea practicilor corupte in tranzactiile comerciale internationalesi ca urmare au fost aoptate o serie de alte masuri de catre organismele internationale in legatura cu acest subiect.

Un exemplu in acest sens este Programul de actiune impotrivacoruptiei realizat in 1995 de catre Grupul multidisciplinar de studiu al coruptiei si supus aprobarii Comitetului Ministrilor Consiliului Europei in 1996 program care contine 4 capitole,primele 3 capitole ocupandu-se de sapectele de drept civil, penal, administrative, si consitutional si cel de al patrulea tratand o serie de de subiecte care desi s-ar integra cu usurinta intru-unul din capitolele anterioare au un specific aparte si de aceea sunt tratate separat :finantarea partidelor, activitatea de lobny, mass-media si rolul ei in lupta impotriva coruptiei, activitatile de cercetare, instruiresi schimb de experienta in aceasta directie.

In Romania,coruptia nu este un produs al relatiilor sociale si economice aparute dupe anul 1989 a existat si in timpul regimului totalitar, aspect care i confera elemente de continuitate in evolutia sa.

Coruptia este parte a unei categorii mai mari de infractiuni de natura economica si financiara care reprezinta una din formelew de criminalitate cele mai agresive din Romania.

Coruptia “inainte de 1989”este evaluata drept mare sau foarte mare de catre 40% din respondentii unui studiu de coruptiei de “dupa 2000” i se atribuie etichetele de “mare”sau “foarte mare”de catre 94%din respondentii.

Se poate observa atunci fenomenul de coruptie a evoluat distinct de a lungul timpului in perioada 1996-1999 in care atributul“foarte mare”devine dominant deoarece a fost pus probabil in relatie cu campania anti coruptiei puternic mediatizata ,cele cateva cazuri de coruptie de tip Tigareta II care implica persoane din primul esalon al puterii si afirmatiile de genul “numai este nimic de furat”.

In perioada 1996-2000 incepe sa fie abordata puternic de catre guvernanti problema coruptiei.Astfel analistii politici apreciaza ca unele din temele centrale ale primelor zile ale guvernarii CDR (decembrie 1996-iunie 1997) a fost cea a luptei anticoruptiei.Aceasta lupta poate fi privita pe doua planuri :al declaratilor politice si al actiunilor efectiv inteprinse de stat.

In 1996 Emil Constantinescu a infintat Consiliul National de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate (CNAICCO)ca structura informala destinata sa faciliteze cooperarea institutilor implicate in urmarirea penala si pregatirea mai rapida si mai temeinica a cazurilor de coruptie in vederea trimiterii in judecata.CNAICCO a fost contesta inca de la inceput ,pe motiv ca incalca principiul separarii puterilor in stat,reprezinta o imixtiune a politicului in zona juridicului.

Dupa 6 luni acest consiliu a fost desfintat.cat timp a functionat, activitatea comisiei s-a rezumat la primirea si inregistrarea de plangeri de catre cetateni.Hotararile comisiei nu au fost luate in seama de institutiile abilitate sa cerceteze actele de coruptie din acelasi motiv:lipsa unui temei legal pentru functionarea comisiei.