Democrația și Puterea Birocratică

Referat
10/10 (4 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 7585
Mărime: 34.87KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Oprea
Pe acest referat am primit 9,5. Alexandru Ioan Cuza Iasi, FEAA 2006 El trateaza Legatura dintre Birocratie si Democratie

Cuprins

CAPITOLUL I .. 2

Elucidarea termenului de democratie .. 2

CAPITOLUL II .. 4

Elucidarea termenului de birocratie .. 4

Birocratismul si toalitarismul .. 8

CAPITOLUL III .. 11

Viziunea teoretica asupra birocratiei .. 11

Teoria marxista clasica-birocratia ca patura sociala .. 12

Birocratia occidentala conform revizuirii teorii marxiste .. 14

Modelul lui Weber .. 15

CAPITOLUL IV .. 16

Modelul birocratic si realitatea politica si sociala .. 16

Modelul ca tip si relatie a aministratiei publice .. 16

CAPITOLUL V .. 19

Interrelatiile birocratie-democratie într-un stat de drept .. 19

Concluzii proprii .. 21

Extras din document

Birocratismul si totalitarismul

“Birocratia. O dificultate pentru oricare solutie.” - H. Samuel

Birocratia si metodele birocratice sunt foarte vechi si trebuie sa fie prezente în aparatele administrative ale fiecarui guvern a carui suveranitate se întinde pe o suprafata mare. Faraonii din Egiptul antic si împaratii Chinei au construit imense masini birocratice, si la fel au facut si ceilalti conducatori. Feudalismul medieval a reprezentat o încercare de a organiza guvernarea unor largi teritorii fara birocrati si fara metode birocratice. Aceste încercari au esuat lamentabil. A rezultat o dezintegrare completa a unitatii politice, ducând la anarhie. Lorzii feudali, la origine fiind oficiali si supusi autoritatii guvernarii centrale, au devenit teoretic printi independenti, luptându-se unul cu celalalt aproape încontinuu si sfidându-l pe rege, curtea si legile. Din secolul al XV-lea, principala sarcina a regilor europeni a fost sa tina în frâu aroganta vasalilor. Statul modern este construit pe ruinele feudalismului. El a înlocuit suprematia multimii de printi si conti marunti cu managementul birocratic al afacerilor publice.

În fruntea acestei evolutii s-au aflat regii Frantei. Alexis de Tocqueville a aratat cum regii Bourboni au dorit neîncetat sa aboleasca autonomia vasalilor puternici si a grupurilor oligarhice ale aristocratilor. În acest sens, Revolutia Franceza a desavârsit ceea ce chiar regii începusera. A eliminat bunul plac al regilor, a facut ca legea sa fie suprema în domeniul administrativ si a restrictionat scopul afacerilor supuse judecatii discretionare a oficialilor. Nu a îndepartat managementul birocratic, ci numai l-a pus pe baze legale si constitutionale. Sistemul administrativ din secolul al XIX-lea din Franta a fost o încercare de a îmblânzi prin lege, pe cât posibil, arbitraritatea birocratilor. A servit drept model pentru alte natiuni liberale - din afara sistemului legislativ anglo-saxon - care doreau sa realizeze legi, sa legalizeze la cel mai înalt nivel conducerea administratiei civile.

Nu este suficient cunoscut faptul ca sistemul administrativ prusac, atât de admirat de sustinatorii omnipotentei guvernului, la începuturile sale nu era nimic altceva decât o imitatie a institutiilor franceze. Frederick al II-lea, „Marele” rege, a importat din Franta nu numai metodele, ci si personalul necesar pentru executarea lor. El a înmânat administrarea impozitelor si vamilor unui personal importat, format din câteva sute de birocrati francezi. El a numit un francez în functia de Director General al Postei si un alt francez în functia de Presedinte al Academiei. Prusacii din secolul al XVIII-lea aveau mai multe motive sa numeasca birocratismul ne-prusac decât au americanii din zilele noastre sa-l numeasca ne-american.

Tehnica legala a activitatii administrative în tarile din sistemul legislativ anglo-saxon era foarte diferita de cea folosita în tarile Europei continentale. Atât britanicii, cât si americanii erau pe deplin convinsi ca sistemul lor le asigura cea mai eficienta protectie împotriva abuzurilor arbitraritatii administrative. În orice caz, experienta ultimelor decenii a evidentiat clar ca nici o precautie legala nu este destul de puternica pentru a rezista unei tendinte sustinuta de o ideologie puternica. Popularele idei despre interventia statului în afaceri si despre socialism au subminat barajele construite de douazeci de generatii de anglo-saxoni împotriva invaziei regulii arbitrare. Multi intelectuali si numerosi alegatori organizati în grupuri de presiune ale fermierilor si ale fortei de munca au discreditat sistemul traditional american de guvernare, numindu-l „plutocratic”, si tânjeau dupa adoptarea metodelor rusesti, care nu ofereau individului nici un fel de protectie împotriva puterii discretionare a autoritatilor.

Totalitarismul este mult mai mult decât o simpla birocratie. Înseamna subordonarea întregii vieti, a muncii si a timpului liber ale fiecarui individ ordinelor celor aflati la putere si în birouri. Înseamna transformarea omului într-o rotita din masina atotputernica de constrângere si de agresiune. El obliga individul sa renunte la orice activitate cu care statul nu este de acord. Nu admite nici un fel de exprimare a dezacordului. Înseamna transformarea societatii într-o armata în care se munceste si care este strict disciplinata - asa cum spun sustinatorii socialismului - sau într-un penitenciar - asa cum spun cei care sunt împotriva. În orice caz, radicala rupere de vechiul mod de viata face ca natiunile sa se agate de trecut. Nu înseamna numai întoarcerea omenirii la despotismul oriental, în care, asa cum a observat Hegel, numai un om este liber, ceilalti fiind sclavi, pentru ca acei regi asiatici nu interveneau în rutina zilnica a supusilor lor. Pentru fermieri, crescatorii de vite si pentru artizani a fost lasat un domeniu de activitate în care nu erau deranjati de regi si de cei din jurul lor. Ei se bucurau de o oarecare autonomie în gospodariile si în familiile lor. Cu totul altfel stau lucrurile cu socialismul modern. Este totalitar în sensul strict al cuvântului. El tine individul în frâu de la nastere pâna în mormânt. În orice clipa a vietii, „tovarasul” trebuie sa se supuna în întregime ordinelor emise de autoritatea suprema. Statul este si gardianul, si seful sau. Statul îi stabileste munca, dieta si placerile. Statul îi spune ce sa gândeasca si în ce sa creada.

Birocratia este instrumentul pentru executarea acestor planuri. Dar oamenii sunt nedrepti când învinuiesc birocratul pentru viciile sistemului. Vina nu este a barbatilor si femeilor care sunt în oficii si birouri. Si ei sunt victimele noului mod de viata ca si ceilalti. Sistemul este rau, si nu oamenii din subordinea lui. Un stat nu poate exista fara birouri si metode birocratice. Si cum cooperarea sociala nu poate functiona fara guvern civil, o parte a birocratiei este indispensabila. Ceea ce detesta oamenii nu este birocratismul ca atare, ci intruziunea birocratiei în toate sferele vietii si activitatii umane. Lupta împotriva abuzurilor birocratiei este în fond o revolta împotriva dictaturii totalitare. Este gresit sa etichetam lupta pentru libertate si democratie drept o lupta împotriva birocratiei.

Fara îndoiala ca exista substanta în plângerea generala împotriva procedeelor si metodelor birocratice. Pentru ca erorile lor sunt semnul defectelor esentiale ale oricarui sistem socialist sau totalitar. În investigarea problemei birocratiei, trebuie, în final, sa descoperim de ce utopia socialista este cu totul impracticabila si de ce trebuie, atunci când este pusa în practica, sa aiba ca rezultat nu numai saracirea tuturor, ci si dezintegrarea cooperarii sociale - deci, haosul. De aceea studiul birocratiei este un bun început pentru studierea ambelor sisteme de organizare sociala, capitalismul si socialismul.

Preview document

Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 1
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 2
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 3
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 4
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 5
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 6
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 7
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 8
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 9
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 10
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 11
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 12
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 13
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 14
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 15
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 16
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 17
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 18
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 19
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 20
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 21
Democrația și Puterea Birocratică - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Democratia si Puterea Birocratica.doc

Alții au mai descărcat și

Propuneri privind Conceperea și Constituirea Sistemului Educativ și Instituțional pentru Pregătirea Funcționarului Comunitar Roman

“Propuneri privind conceperea si constituirea sistemului educativ privind functionarul comunitar roman”. ARGUMENT Începutul anilor ’2000 este...

Funcția Publică și Statutul Funcționarului Public

INTRODUCERE În condiţiile trecerii statului nostru la economia de piaţă, înlocuirea sistemului de comandă cu cel administrativ este o condiţie...

Saracia

1. Saracia = INTRODUCERE = Saracia reprezinta lipsa de mijloace financiare necesare unui trai adecvat in raport cu standardele colectivitatii....

Implicațiile Statului Birocratic în Deciziile din Administrația Publică

1. Scurt istoric al apariției birocrației Mod de organizare destinat administrării pe scară largă a unor resurse prin intermediul unui corp de...

Drept European

INTRODUCERE Aplicarea principiilor bugetare conferă documentului bugetar o anumită configuraţie. El nu reprezintă însă o simplă listă de venituri...

Implicațiile Statului Birocratic în Deciziile din Administrația Publică

Fenomenul birocratic este axa fundamentala a reformelor din administratia publica deoarece, asa cum spunea Samuel Huntington “existenta...

Fenomenul Birocratic in Administratia Publica si Impactul Sau

I. Birocraţia Birocraţia ca expresie a funcţionării instituţiilor publice apare ca fenomen normal, obiectiv determinat de organizarea şi...

Democrația și Puterea Birocratică

Democraţia Prima formaţiune statală democratică a apărut în Grecia antică (sec. V-IV î.H.), în care demosul – ţăranii şi orăşenii, ca cetăţeni cu...

Ai nevoie de altceva?