Elemente de planificare strategică în instituțiile publice

Cap 1. Concepte si notiuni de baza privind planificarea strategica

Planificarea strategica reprezinta o disciplina stiintifica relativ recenta care vizeaza ansamblul actiunilor prin care se previzioneaza activitatile unei organizatii in vederea atingerii obiectivelor. Necesitatea planificarii strategice decurge din :

1. influenta factorilor si variabilelor de mediu. Se constata inclusiv in cazul organizatiilor publice ascendenta impactului mediului asupra acestora sub forma asa-numitei turbulente contextuale.

2. reactia pe care organizatia si subdiviziunile acesteia o are la influenta mediului (de ex: modificarile aparute in modul de utilizare a subsistemelor manageriale, reactia angajatilor sau a unor compartimente la schimbare)

3. necesitatea obtinerii printr-o planificare riguroasa a unui spor de functionalitate si a unor performante superioare.

1.1. Conceptul de strategie

Notiunea de strategie poate fi regasita inca din antichitate. Astfel, initial se referea la rolul unui general, pentru ca in timpul lui Pericle sa se refere la calitatile oratorice ale unui comandant.

In timpul lui Alexandru Macedon, strategia se referea la activitatea unui general de a-si desfasura de o asemenea maniera fortele incat sa cucereasca dusmanul si sa creeze un sistem global de guvernare.

Din domeniul militar, strategia a fost preluata in deceniul 6 al secolului trecut in domeniul economic si social. Motivele preluarii strategiei au fost diferite in functie de tipul organizatie ce le-a adoptat. Astfel, in cadrul firmelor, intensificarea concurentei de dupa al doilea razboi mondial, aplicarea unui management profesionist, bazat pe specialisti si necesitatea cresterii profitului au fost cauze primordiale. Pentru institutiile publice, stimulentul principal l-a constituit necesitatea cresterii functionalitatii si a performantelor.

Primul specialist ce a incercat sa defineasca strategia a fost Alfred Chandler . Din pacate, abordarea acestuia avea o mare lipsa: confunda strategia cu procesul de planificare a acesteia.

Un alt mare specialist, Igor Ansoff, este cel care a popularizat conceptul, introducand pentru prima oara notiuni precum domeniu, produs, piata, sinergie, vector de crestere si avantaj competitiv.

Un rol major in domeniul implementarii strategiilor l-a avut si actiunea marilor cabinete de consultanta din SUA (BCG, ADL, McKinsey).

Un alt specialist, Henry Mintzberg, identifica 10 scoli de gandire strategica si defineste strategia din mai multe puncte de vedere, ca:

- un plan de actiune

- o stratagema de pacalire a unui adversar

- model de comportament

- pozitionare

- perspectiva

Strategia reprezinta ansamblul obiectivelor majore ale unei organizatii pe termen lung impreuna cu modalitatile de realizare a acestora si resursele necesare in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei.

1.2. Conceptul de management strategic

Managementul strategic este un concept relativ nou aparut, in a carui popularizare, Igor Ansoff si reprezentantii scolii Harvard au avut roluri fundamentale.

Spre deosebire de strategie, notiunea asupra careia majoritatea specialistilor au ajuns la un punct de vedere comun asupra definirii si rolului.

In cazul managementului strategic, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Astfel unii specialisti neaga existenta conceptului, considerand ca planificarea strategica incorporeaza si rolul managementului strategic.