Etică și transparență în administrația publică

Introducere

Administratia Publica este un serviciu orientat catre cetatean, acesta fiind aspectul central al fiecarei institutii administrative. Au fost realizate progrese semnificative privind imbunatatirea accesului cetatenilor la servicii, cresterea transparentei operatiunilor preocesului decisional, acordarea unor compensatii pentru tratament incorect si reducerea birocratiei. Cetatenii trebuie sa aiba posibilitatea de a interveni in procesul luarii deciziilor, de a fi jucatori, nu spectatori pe scena democratiei, exprimandu-si punctul de vedere cu privire la actele normative si deciziile care se vor lua la nivel administrativ. Lipsa transparentei decizionale, alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare, conduce la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normative. Absenta consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in Romania. Aplicarea reala a principiului transparentei ar duce la o mai mare incredere in legi si reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesati. Increderea in cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii economice si a mentinerii unor relatii de cooperare intre aparatul guvernamental si societate.

Transparenta decizionala isi are originile in cateva principii de baza ale codului etic al functionarului public, in Constitutia Romaniei si in legile elaborate intocmai pentru consolidarea transparentei decizionale: legea 571/2004, legea 544/2001, legea 161/2003, legea 52/2003 si legea 144/2007. Potrivit art. 31 din Constitutie (Dreptul la informatie), dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. In conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii.

Transparenta decizionala presupune existenta a doua parti: institutiile administratiei publice si cetateanul, beneficiarul serviciilor acestor institutii. Calitatea serviciilor publice trebuie imbunatatita permanent in functie de contextele social, economic si politic. Pentru a maximiza eficienta si eficacitatea acestor servicii gradul de multumire al cetateanului este un bun indicator de performanta.

Obiectivul transparentei decizionale este acela de a obliga autoritatile administratiei publice centrale cat si locale sa faca publice proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate. Destinatarii reglementarilor, persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula sugestii si recomandari cu privire la reglementarile care le-au fost prezentate in stadiu de proiect. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de catre autoritatile initiatoare care vor decide asupra necesitatii includerii in textul final

al reglementarilor.

Beneficiile transparentei decizionale sunt atat pentru administratie cat si pentru cetatean. Astfel administratia publica obtine gratuit informatii suplimentare cu privire la sectoarele de activitate vizate de reglementarile propuse si inlatura anumite probleme de implementare, iar cetatenii isi pot adapta din timp activitatea la cerintele ce urmeaza a fi impuse.

Cadrul legislativ

In Romania cadrul legal necesar punerii bazelor unei transparente decizionale eficiente a fost elaborate relativ recent. Prima lege elaborata in acest sens a fost legea liberului acces la informatiile de interes public(544/2001). Unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor Romaniei garantat prin intermediul Constituţiei este dreptul de a avea acces la informatii (articolul 31).