Fondurile de preaderare - fondul ISPA, componentă a finanțelor publice europene

1. Prezentare generală

Între ţările puternic dezvoltate ale Uniunii Europene şi ţările din Europa Centrală şi de Est au existat întotdeauna diferenţe în privinţa nivelului de trai, dezvoltare, infrastructură şi multe alte domenii. Analizat în amănunt, aceste decalaje devin şi mai accentuate la nivel regional, unde identificăm acele “zone de sărăcie” ce împiedică crearea unei zone de echilibru la nivelul întregii Uniuni Europene.

Statele ce vor sa adere la Uniunea Europeană trebuie să depună mari eforturi în mediul pregătirilor, mai ales în sectorul productiv, reducerea şomajului, îmbunătăţirea calităţii produselor, dezvoltarea infrastructurii şi a resurselor umane, adică a tuturor decalajelor regionale.

Bineînţeles, aceste ţări ce vor să ajungă la acelaşi nivel cu marile puteri economice nu dispun de resursele umane şi financiare necesare pentru efectuarea schimbărilor. Aici intervine Uniunea Europeană, ce acordă ajutor financiar ţărilor candidate prin instrumentele structurale de pre-aderare.

Încă din anul 2000, Comisia Europeană susţine realizările ţărilor candidate prin ajutorul structural de pre-aderare, iar în acelaşi timp, autorităţile sunt familiarizate cu tehnicile de punere în practică a sprijinelor comunitare. Instrumentele financiare prin care se concretizează aceste intervenţii sunt PHARE, ISPA şi SAPARD. Fiecare program dispune de beneficiari diferiţi, din domenii de refeinţă diferite.

1.1 Fondul ISPA

ISPA – Instrumentul pentru politici Structurale de Preaderare este un instrument de finanţare nerambursabilă, care ajută ţările candidate în pregătirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Programul a început la 1 ianuarie 2000 şi se desfăşoară în Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Acest instrument financiar de pre-aderare a urmărit să:

- acorde asistenţă ȋn vederea pregătirii aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de Est

- ofere sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de mediu ale ţărilor la cele ale Uniunii Europene

- contribuie la familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene

- oferă sprijin pentru realizarea coeziunii economoce şi sociale între state, în domeniul politicilor privind infrastructura de transport şi de mediu

- facilitează extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale ţărilor bebeficiare cu cele trans- europene.

Cele 10 ţări ce beneficiază de instrumentul financiar ISPA, devenit operaţional în anul 2000, trebuie să alineze cerinţelor Comisiei Europene în privinţa mediului şi al transporturilor. România s-a aflat printre primele ţări ce au aplicat la Comisia Europeană şi foarte multe dintre aceste aplicaţii au fost aprobate de către Comitetul de Gestiune ISPA. Aastfel, România se află pe prima poziţie în topul ţărilor beneficiare în ceea ce priveşte fondurile angajate din bugetul total alocat de UE pentru anii 2000-2006 . Comunicarea reprezintă elementul cheie în încercarea de a rămâne în aceeaşi tendinţă pozitivă, deoarece strategia de comunicare oferă cadrul necesar pentru managementul informaţiilor şi cunoştinţelor în timpul programării şi implementării măsurilor ISPA.

Această strategie este caracterizată de nuanţa duală a procesului de comunicare. În primul rând, comunicarea este esenţială pentru public şi între instituţiile şi organele implicate, iar în al doilea rând, informaţiile ce vin din partea publicului sunt importante pentru promovarea proiectelor. Din această strategie fac parte şi măsurile pentru asigurarea publicităţii şi informării asupra asistenţei financiare a Uniunii Europene acordate prin ISPA.