Funcția publică în dreptul intern și comunitar

Introducere

Denumit în multe scrieri „Oraşul de pe Milcov ”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat în conştiinţa românilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca primă capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi în istorie sub această emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859, primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea să ia naştere statul naţional unitar român în urma Marii Uniri din 1918.

Într-un stat de drept valorile publice se exprimă în legi de către puterea legiuitoare, punerea în executare a legilor aparţine puterii executive, iar soluţionarea conflictelor care pot apărea în societate este atributul puterii judecătoreşti.

În această lucrare voi vorbi despre autorităţile administraţiei publice locale, respectiv despre Consiliul local, ca autorităţi deliberative.

Cap.1 Înfiinţarea Consiliului local

Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în municipiul Focşani, sunt Consiliul local al municipiului Focşani, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local al municipiului Focşani şi primarul funcţionează ca autorităţi administrativ autonome şi rezolvă treburile publice din municipiu, în condiţiile prevăzute de lege. Consiliul local este compus dintr-un număr de 23 consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Consiliul local al municipiului Focşani se constituie în termenul prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, respectiv în 20 zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi şi a primarului ales pentru şedinţa de constituire se face de prefect prin ordin. Dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi, şedinţa este legal constituită.

În situaţia în care după a treia convocare nu se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor, iar absenţele nu au la bază motive temeinice, prefectul va emite un ordin prin care va declara vacante locurile consilierilor aleşi. Ordinul poate fi atacat de cei în cauză la instanţa de contencios – administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare.

Dacă pe listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor electorale sau politice în cauză nu mai sunt supleanţi sau aceştia refuză să se prezinte la şedinţă, prefectul va dispune organizarea de alegeri pentru completarea posturilor vacante.

Alegerile se vor organiza în condiţiile Legii nr. 67/ 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în cel mult 30 zile de la data emiterii ordinului şi al care vor putea participa toate partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus iniţial liste de candidaţi, precum şi candidaţii independenţi care nu au fost declaraţi aleşi la alegerile anterioare.

Lucrările şedinţei de constituire, deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia, vor fi conduse de cel mai în vârstă dintre consilieri şi de cei doi asistenţi ai acestuia ( cei mai tineri consilieri). Se constituie grupurile de consilieri, potrivit prevederilor statutului aleşilor locali, iar secretarul unităţii administrativ – teritoriale prezintă preşedintelui de vârstă şi asistenţilor acestuia dosarele consilierilor declaraţi aleşi şi pe cele ale supleanţilor lor.

Consilierii declaraţi aleşi vor alege, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, o comisie de validare, alcătuită din 3-5 consilieri. Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri, constituite potrivit art.8, aliniatul 2. Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză. Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar prin votul majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire.