Cuprins
- I Notiunea de functie publica 1
- II Functia publica în sistemul administrativ francez 2
- II.1 Sistemul administrativ francez 2
- II.2 Functia publica în FRANTA 2
- III. Functia publica în sistemul administrativ german 5
- III.1 Sistemul administrativ german 5
- III.2 Functia publica în GERMANIA 6
- III.2.1 CONFIGURATIA SISTEMULUI 6
- III.2.2 Înalta functie publica între politica si adminstratie 8
- IV Asemanari si deosebiri între functia publica în Franta si în Germania 10
- IV.1 Dreptul functiei publice 10
- IV.2 Constitutionalitatea si legalitatea functiei publice 11
- IV.3 Statutul functionarilor publici 12
Extras din referat
I Notiunea de functie publica
Notiunea de functie publica reprezinta o notiune fundamentala a dreptului public, în general, a dreptului administrativ, în special, strâns legata de notiunea de organ, autoritate, activitate administrativa, etc
Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului public, în general, si ale dreptului administrativ în particular, care s-au conturat ca atare într-o continua disputa între doctrina, jurisprudenta si reglementare.
Titularul unei functii publice este de regula, dar nu întotdeauna un functionar public.
În toate tarile exista traditii privind reglemetarea functiei publice, ce nu trebuie confundata cu aparitia unui statut general.
În sens larg, functia publica reprezinta ansamblul persoanelor aflate la dispozitia guvernantilor pentru a face sa functioneze serviciile publice.
În sens organic, functia publica reprezinta ansamblul personalului din administratie.
În sens formal, functia publica poate desemna regimul juridic aplicabil ansamblului personalului administrativ.
În sens material, functia publica este activitatea constând în colaborarea în mod permanent si cu titlu profesional la o actiune a persoanelor publice ale admisitratiei.
Notiunea de funtiei publice, este dificil de tradus cu exactitate în diferitele tari europene, într-o analiza comparativa, riscurile de contrasens fiind mai numeroase decât în cazul altor institutii referitoare la administratie.
II Functia publica în sistemul administrativ francez
II.1 Sistemul administrativ francez
Franta poseda o puternica traditie administrativa înca din perioada napoleoniana. Pot fi mentionate cinci trasaturi principale ale sistemului care existau la sfârsitul anilor 1970:
1) o traditie a directionarii economiei si statului de catre stat (dirigisme).
2) centralizarea aparatului de stat pe doua serii de grands corps. Prima serie este administrativa si cuprinde Inspectoratul Financiar, Consiliul de Stat- o curte suprema administrativa si Curtea de Conturi (biroul national de audit). Acest grup îsi recruteaza membrii (Enarques) Din prestigioasa Ecole Nationale d’ Administration (ENA). A doua serie este tehnica si recruteaza din Ecole Polytechnique prin intermediul mai multor Grandes Ecoles. Membrii grands corps au cariere extrem de mobile si au adeseori pozitii executive de vârf în sectorul privat sau în politica.
3) O prezenta centrala puternica din partea statului la nivel subnational prin persoana unui prefét (prefect) în fiecare departament sau regiune. Prefectul coordoneaza serviciile guvernamentale centrale si pâna în 1982, a avut autoritate de supraveghere (tutelle) asupra multor decizii luate de autoritati locale.
4) Împartirea serviciului civil într-un numar mare de corps, fiecare având propriile cerinte educationale si propria ierarhie de pozitii, definita de o lege generala a serviciului civil.
II.2 Functia publica în FRANTA
În sectorul public, forta de munca reprezinta aproximativ un sfert din forta de munca ocupata totala. Numarul de angajati publici în anul 1998 era de 5.252.000. din acestia, un procent de 42,7% se întâlnea în cadrul administratiei centrale, 29,1% în cadrul entitatilor publice autonome, iar 28,1% în administratia locala.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Functia Publica in Sistemul Administrativ Francez si German.doc