Impactul procesului de descentralizare a administrației publice din România asupra deciziilor în administrația publică

Cap. 1 Introducere

Descentralizarea este una din prioritatile procesului de reforma a administratiei publice din Romania.

Obiectivele procesului de descentralizare sunt: sporirea eficientei, un raport mai echilibrat intre nivelurile administratiei publice, imbunatatirea calitatii serviciilor publice furnizate.

Descentralizarea in administratia publica este un regim juridic in care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de functionari numiti de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. In acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a puterii publice in unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaza in plan material pe un patrimoniu propriu al unitatilor administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului, care asigura mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

Descentralizarea administrativa consta in recunoasterea personalitatii juridice unitatilor administrativ-teritoriale, existenta autoritatilor publice care le reprezinta si care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum si transferarea unor servicii publice din competenta autoritatilor centrale catre cele locale.

Gradul descentralizarii administrative depinde de numarul serviciilor publice date in competenta autoritatilor locale. Cu cat numarul acestora este mai mare cu atat va fi mai mare descentralizarea.

Intr-o descentralizare administrativa se pot rezolva in conditii mai bune interesele locale, serviciile publice locale putand fi conduse mai bine de catre autoritatile locale. Masurile si deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale iar resursele materiale si financiare si chiar forta de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienta si sa raspunda unor nevoi prioritare pe care autoritatile locale le cunosc mai bine decat autoritatile centrale.

In Romania, reforma in materia descentralizarii s-a declansat relativ tarziu, dar in ultimii ani se pot observa anumite aspecte benefice ce tin atat de continutul reformei cat si de ritmul in care se efectueaza.

Rezultatul la care trebuie sa duca aceasta reforma este ca administratia sa devina mai eficienta si mai responsabila in gestionarea chestiunilor publice, si sa apropie procesul de luare a deciziilor de cetatean. Procesul de descentralizare nu presupune doar mutarea unor stampile de la Bucuresti la administratiile locale, ci si asigurarea unei maxime eficiente si transparente in managementul resurselor publice.

Functionarii publici alesi sau numiti, in regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, inlatura in masura mai mare fenomenele birocratice in activitatea locala.

Se recomanda sa se faca o sinteza si o evaluare a informatiilor culese, la nivel judetean.Toata documentarea administrativa trebuie sa fie centralizata pe judet pentru a se realiza in conditii de eficienta.

Decizia administrativa devine produsul interactiunii complexe cu mediul local.

Cetatenii sunt implicati mai mult si initiati in gestiunea propriei localitati.

Sunt si aspecte deficitare prin frecventa si impact cum ar fi:

-solutiile neadecvate la problemele locale, care pot genera in decizii inspirate de politica unor grupuri de presiune, ale caror interese contravin celor nationale;

-deficiente in derularea procesului decizional, datorate si functionarilor publici locali, care, de regula, nu au competenta si experienta celor din administratia publica centrala.

Strategia presupune identificarea de priorităţi şi asumarea de decizii în mod

coordonat pentru a asigura coerenţa obiectivelor unui proces cu acţiunile necesar

atingerii acestora. O strategie este elaborată prin parcurgerea unei proceduri planificate, deliberate; trebuie să fie orientată spre atingerea obiectivelor (are rezultate aşteptate clare) şi este implementată printr-o serie de etape care trebuie monitorizate şi evaluate. “Ghidul pentru monitorizarea procesului de descentralizare din România” este un rezultat al celei de-a doua componente a Proiectului PHARE RO-2004-IB/OT/01.

“Coordonarea procesului de descentralizare şi deconcentrare de către administraţia centrală”. Ghidul prezintă cele două modele de monitorizare a procesului de descentralizare. Primul model face referire la monitorizarea externă şi a fost elaborat pentru a măsura rezultatele şi schimbările generate ca urmare a procesului global de descentralizare. Prin urmare, acest model ia în considerare schimbările care se produc în cadrul ministerelor de linie şi la toate nivelurile adminstraţiei publice locale.