Impactul procesului de descentralizare a administrației publice din România asupra deciziilor în administrația publică

*Capitolul I

1.1 Noţiunea de descentralizare a administraţiei publice şi formele sale

Descentralizarea reprezintă un proces fundamental ce constă în deplasarea puterii de la centru spre periferie. Astfel, Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale transferă competenţe pe care le exercită în prezent autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, comunelor sau oraşelor, după caz, respectând principiul subsidiarităţii

Procesul descentralizării administrative generează o mulţime de efecte ce constau în:

a)regruparea relaţiilor secundare în mediul local ce schimbă concepţia despre raţionalitatea administraţiei;

b)întretăierea şi localizarea acestora generează apariţia unui sistem administrativ specific prin intermediul căruia este susţinută puterea locală;

c)în ceea ce priveşte agenţii locali, aceştia nu îndeplinesc rolul doar de simpli executanţi ai ordinelor primite de la centru, ei au competenţă strategică de acţiune;

d)procesul descentralizării realizează schimbul de competenţă, determinând consolidarea solidarităţii la nivel local şi constituind un nou cadru în jurul căruia agenţii locali vor fi stimulaţi să se mobilizeze.

Totodată, descentralizarea administraţiei publice locale nu semnifică doar înlocuirea unui decident aflat la nivel central cu unul local, ea schimbă adânc cadrul de raportare şi condiţiile în care sunt selectate obiectivele şi consolidate deciziile. În acest cadru, decizia administrativă devine, din momentul în care a fost adoptată, rezultatul unei interacţiuni complexe. Aflându-se într-o anumită poziţie, agentul situat la nivel local se comportă ca un element al unui mediu politic şi administrativ, având totodată relaţii mutuale şi reversibile de schimb. Deciziile pe care agentul local le ia, reprezintă rezultatul argumentelor specifice de origine locală deoarece administraţia publică centrală ne demonstrează uneori, incapacitatea perceperii şi luării în considerare a deciziilor.

Identificarea vieţii publice cu privire la afirmarea descentralizării administrative şi a dezvoltării autonomiei locale, da posibilitatea cetăţenilor la participarea şi implicarea politică. În cazul acesta, descentralizarea apare ca un cadru de educaţie politică deoarece cetăţenii sunt din ce în ce mai interesaţi de implicaţi în administrarea propriei localităţi, asigurându-se şi postulatul pentru relizarea unei identităţi locale. Procesul descentralizării administrative se manifestă şi că un corolar al democraţiei, el reprezentând pentru organizarea administrativă, ceea ce democraţia reprezentativă semnifica pentru organizarea constituţională. Specialistul german, Max Weber, considera că toate aceste caracteristici reprezintă forma unui proces de raţionalizare în administraţia publică şi un semn al modernizării.

Este de menţionat faptul că organizarea locală nu există în sine, ci este rezultatul acţiunii statului care a apelat la fragmentarea în circumscripţii , cu scopul garantării controlului spaţiului geografic şi social. Descentralizarea administrativă are anumite limite, cauzând anumite dificultăţi dar care pot fi prevestite şi evitate. Acestea sunt următoarele:

a)Încălcarea legalităţii în materie de descentralizare, îndreptate către o extindere a particularităţilor care pot pune în pericol unitatea naţională;

b)existenţa anumitor carenţe în desfăşurarea procesului decisional, cauzate şi funcţionarilor locali care, în anumite cazuri, nu au capacitatea şi experienţa funcţionarilor aflaţi la nivel central;

c)însuşirea unor soluţii nepotrivite la problemele locale;

d)răspândirea mai mare a unor resurse publice între colectivităţile locale/ grupuri sociale care poate duce la dizolvarea solidarităţii tradiţionale.

Pe lângă dezavantajele procesului de descentralizare, există bineînţeles, şi atuuri ale acestuia; ele manifestându-se diferenţiat, în funcţie de formele de exercitare ale sale. Avantajele descentralizării sunt:

-descentralizarea teritorială

-descentralizarea tehnică

Descentralizarea teritorială admite existenţa aceloraşi interese ale locuitorilor dintr-o unitatte administrativă. Interesele commune ale membrilor entităţii administrativ- teritoriale duc la realizarea unor “afaceri” locale în diferite domenii de activitate, distincte de problemele (“afacerile”) naţionale.