Impactul Regionalizării asupra Deciziilor din Administrația Publică din România Comparativ cu Celelalte State Membre ale UE

I. Regionalizarea

1. Concept

Cuvântul regionalizare, pornind de la verbul a regionaliza, semnifică împărţirea unui teritoriu în regiuni , la nivelul unui stat, împărţirea acestuia în mai multe regiuni. Termenul de regionalizare, respectiv de regiune acoperă realităţi politice şi administrative extrem de diferite în statele europene. Folosirea termenului de regionalizare vizează realizarea unui echilibru între repartiţia bogăţiilor, prin eforturi de a ridica nivelul de dezvoltare al zonelor rămase în urmă, ceea ce reprezintă, in fapt, obiective ale politicii de dezvoltare .

Regionalizarea este concepută, în general, drept modul prin care se creează un nou nivel în organizarea teritorială a unui stat. Este un proces de termen lung, unde statul introduce un al doilea nivel de guvern de unde reflectă tendinţa de identificare a unor instituţii cu o regiune. Această tendinţă şi aceste regiuni diferă considerabil de la o ţară la alta. Acesta se poate baza pe sistemul existent politico-administrativ sau poate da naştere unei organizaţii teritoriale noi care ar putea susţine mai bine scopul creşterii socio-economice şi a dezvoltării echilibrate. De aceea termenul de regionalizare s-a extins din ce în ce mai mult, şi asta datorită dorinţei tot mai mare de dezvoltare a unor anumite zone geografice (subnaţionale dar supralocale) prin intermediul modelelor economice şi potenţiale.

Punctul de plecare al regionalizării îl constituie dezechilibrele regionale sau mai degrabă conştientizarea acestora. Această conştientizare este urmată de o strategie a unui aparat statal sau supra-statal (UE) care, plecând de la tehnici savant dozate, încearcă să planifice, să descentralizeze, să deconcentreze la nivel regional, activităţile economice prea regrupate în unele puncte-forte din spaţiul naţional sau european.

Aşadar, regionalizarea a luat naştere ca urmare a unor realităţi istorice constituite pe parcurs din diferite cauze, cât şi pentru a soluţiona conflicte născute sau accentuate prin excesiva centralizare a administraţiei, pentru a combate birocraţia şi corupţia, pentru a reduce distanţa dintre factorii de decizie şi cei ale căror interese se cer a fi corect intelese şi corespunzător tratate.

2. Regiune, regionalism, regiuni de dezvoltare

Aşadar, pentru a putea dezvolta ceea ce presupune regionalizarea în complexitatea sa, şi legătura directă pe care aceasta o are cu administraţia publică, trebuie să facem referire directă şi la termenul de regiune, respectiv regionalism.

• Regiune

Cuvântul regiune ne conduce spre imaginea de spaţiu, de un anumit spaţiu cu limite mai mult sau mai puţin suple, apoi spre aceea de grup uman, de colectivitate umană cu caracteristici specifice şi mai ales cu o anumită unitate sau identitate . Deci spaţiu şi grup uman, primele elemente de bază ale definiţiei regionale poziţionează regiunea ca un intermediar între colectivitatea locală (cu un teritoriu şi o colectivitate clar delimitate), şi stat (delimitat teritorial, în care trăieşte o naţiune). Dar aceste două concepte, de spaţiu şi de grup, se pot orienta către două direcţii diferite, spre exemplu o direcţie care duce spre regionalizare, insistând asupra cadrului şi a organizării spaţiului, şi o alta spre regionalism, insistând asupra identităţii şi a acţiunii grupului, a comunităţii.

Ideea de regiune este destul de ambiguă. Consiliul Europei a considerat regiunea ca fiind ,,un interval de dimensiunea medie susceptibil de a fi determinat geografic şi care este considerat ca omogen” .

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta a dat o definiţie cu un caracter mai degrabă administrativ pentru regiune, şi anume ,,eşalonul imediat inferior statului”, eşalon care în funcţie de competenţele de i-au fost acordate (în cadrul sistemelor centralizate), sau pe care şi le-a acordat (în cadrul sistemelor federaliste), gestionează pe plan administrativ şi politic o comunitate teritorială a cărei dimensiune variază în limite foarte largi.