Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 4456
Mărime: 5.67MB (arhivat)
Publicat de: Mihaela B.
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florina Bran

Cuprins

  1. PARCURI SI GRADINI.pag3
  2. PARCUL CISMIGIU.pag6
  3. PARCUL KISELEFF.pag10
  4. PARCUL CAROL.pag12
  5. GRADINA BOTANICA.pag15
  6. PARCUL HERASTRAU.pag18
  7. PARCUL IOR.pag21
  8. PARCUL BAZILESCU.pag23
  9. PARCUL BORDEI.pag24
  10. CIRCUL DE STAT.pag26
  11. PARCUL DRUMUL TABEREI.pag27
  12. PARCUL IOANID.pag29
  13. PARCUL PLUMBUITA.pag30
  14. PARCUL TINERETULUI.pag32
  15. BIBLIOGRAFIE.pag34

Extras din referat

Parcurile si Gradinile Bucurestiului

Spatiile verzi, sistematic amenajate, confera unei localitati urbane o nota de distinctive aparte. Este si motivul pentru care edilii Capitalei s-au interest in mod special de amenajarea parcurilor si gradinilor publice.

Pe masura dezvoltarii demografice a Capitalei, edilii erau tot mai preocupati si de acest aspect urbanistic.Pe langa atentia pentru marile artere de circulatie, edilii s-au ingrijit si de amenajarea unor gradini si parcuri.

Asa a inceput in anul 1844, amenajarea Cismigiului, printr-un contract incheiat cu un peisagist strain W. Mayer. In anul 1868 Primaria contracteaza cu Louis Leyvraz, horticultor elvetian stabilit in Bucuresti, lucrarile pentru intretinerea aleilor din fata Teatrului National, apoi pentru intretinerea gradinilor din fata Universitatii, precum si a arborilor de pe marginea bulevardului dinspre Strada Coltei si Calea Mogosoaiei.

Edilii epocii s-au ingrijit si de amenajarea lacurilor de la Vacaresti, unde se descoperisera izvoare minerale. In anul 1875, Primaria sadeste numerosi “salcami rotunzi” in partea lacului. Iar in primavara anului 1877, inainte de izbugnirea razboiului ruso-roman-turc sunt saditi platani pe Bulevardul Elisabeta, intre Calea Mogosoaiei si Strada Brezoianu.

In 1868 un nou contract intre Primarie si horticultorul Louis Leyvraz pentru ingrijirea si amenajarea gradinii Bisericii Sfantul Gheorghe Nou, afectata puternic de incendiu din 1847. Pe locurile unde in 1886-1888 s-a construit actualul Ateneu Roman a existat o gradina vasta cu numeroase alei strajuite de castani si de monumente.

Din 1832 pe “maidanul Icoanei”, unde era balta care alimenta firul de apa al Bucurestiului a fost amenajata o gradina de mari proportii, “Gradina Icoanei”, de la numele bisericii din apropiere.In sfarsit, inca din anul 1878 se mentioneaza gradinile din incinta Spitalului Brancovenesc si a Bisericii Domnita Balasa, opera aceluias horticutor elvetian.

In cadrul curentului favorabil spatiilor verzi, in 1860 s-a amenajat Gradina Botanica la Cotroceni, apoi cea din piata Universitatii a fost transformata intr-o mica si placuta gradina publica.

In 1865 Parcul Carol I devine parc public, dar amenajat abia in anul 1974, cand se rezolva problema terenurilor mlastinoase dintre perimetrul cuprins intre Bulevardul Tineretului, Calea Piscului, Soseaua Oltenitei, Calea Serban Voda, si Bulevardul Gheorghe Sincai.Un parc de o conditie speciala il constituie fosta Gradina Belu, transformata in cimitir din anul 1864. O vizita in Cimitirul Belu (Servan Voda), pe langa monumentul de inevitabila tristete, este un prilej de adanca meditatie si recunostinta in afta operelor artistice ale creatorilor de renume.In peisagistica Bucurestiului isi gfac aparitia tot mai des si uniform amplasate, noi spatii verzi, sub forma de parculete pentru copii- locuri de joaca special amenajate in vederea cresterii si dezvoltarii lor sanatoase.

Preview document

Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 1
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 2
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 3
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 4
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 5
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 6
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 7
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 8
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 9
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 10
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 11
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 12
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 13
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 14
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 15
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 16
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 17
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 18
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 19
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 20
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 21
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 22
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 23
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 24
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 25
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 26
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 27
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 28
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 29
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 30
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 31
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 32
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 33
Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Managementul Spatiilor Verzi ale Bucurestiului.docx

Alții au mai descărcat și

Arhitectura spațiilor verzi din Municipiul București

Motto: “Un peisaj fara arbori nu poate fi considerat perfect. O tara fara arbori este lipsita de sperante” (MORLING, J.R., 1963) Introducere...

Calitatea spațiilor verzi

Suprafata spatiilor verzi (ha) se refera la suprafata spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice,...

Planul de amenajare teritorială a orașului Târgu Jiu

Târgu-Jiu repere istorice Oraşul Târgu-Jiu şi-a luat numele de la vijeliosul râu care, în decursul timpului, şi-a mutat albia de la Deluşorul...

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Amenajarea Teritoriului și Urbanism

CAPITOLUL 1 SISTEMUL DE REGLEMENTARI SPECIFICE DOMENIULUI URBANISTIC SI AMENAJARIINTERITORIULUI . DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI...

Te-ar putea interesa și

Evaluarea sustenabilității vegetației de conifere din Parcul Expoziției Iași

PARTEA I CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCERE Din nefericire, majoritatea oraşelor din lume îşi reduc volumul de spaţii verzi din interiorul...

Performanța ambientală în structurile de primire turistică. aplicație practică la Motelul Casa Arcașului, Târgu Neamț

Introducere “Turismul este un fenomen economico-social ce a înregistrat o dinamică deosebită în secolul al XX-lea, şi s-a transformat într-o...

Dezvoltare imobiliară

1. Situatia actuala a pietei imobiliare Piata spatiilor de birouri In ultimii ani, piata spatiilor de birouri din Bucuresti a devenit tinta...

Instituția Prefectului

1.1. Denumirea institutiei, profil, obiect de activitate profesionala 1.1.1 Denumirea institutiei analizate : INSTITUTIA PREFECTULUI MUNICIPIULUI...

Aspecte calitologice privind serviciul de salubrizare din București

Introducere În momentul de faţă, România se confruntă cu un management necorespunzător al deşeurilor, mai ales al celor urbane, fapt ilustrat,...

Spațiul urban. studiu de caz - sectorul 5 al Municipiului București

INTRODUCERE Tema dezbatuta de mine este Spatiul urban in sectorul 5 ,tema aleasa de mine pentru ca este o tema de actualitate si necesita atentie...

Reproiectarea sistemului de management la SC Amplo SA Ploiești

CAPITOLUL 1 DIAGNOSTICAREA VIABILITĂŢII ECONOMICE ŞI MANAGERIALE 1.1. Documentarea preliminară 1.1.1. Caracteristici tipologice ale firmei...

Poluarea atmosferică

Fabrica de ciment CarpatCement Group Fieni a fost fondată în anul 1914. Aceasta dispune de o capacitate de producţie de 1,2 milioane de tone de...

Ai nevoie de altceva?