Margarina

Am ales abordarea acestui subiect intrucat consider ca este foarte important sa stim ce anume este daunator sanatatii noastre. Pe parcursul acestui eseu voi incerca sa prezint principalele aspecte negative ale ingredientelor folosite in fabricarea margarinei, care sunt ascunse de ochii publicului prin difuzarea reclamelor, care mascheaza anumite nereguli ale margarinei, dar si prin pacalirea propriu zisa a publicului. Prin acest fapt ma refer la acei producatori care se folosesc de necunostintele nutritionale ale consumatorilor si care folosesc, in loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra, "grasimi vegetale".

In continuare voi prezenta evolutia margarinei inca de la descoperirea acesteia si modul in care aceasta este perceputa, atat in Romania, cat si la nivel mondial.

I. Scurt istoric al margarinei

Margarina a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul era greu de procurat. Atunci, o echipă de cercetători americani a avut ideea să amestece diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la 150 grade C şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească. A fost astfel obţinută margarina cu aspect asemănător cu untul dar cu structură moleculară asemănătoare plasticului. Din păcate temperatura crescută la care se obţine margarina distruge vitamina E şi poate şi alte substanţe nutritive care se găsesc în uleiurile folosite. Agenţii folosiţi pentru întărirea margarinei conţin nichel şi cadmiu. Nichelul este un metal toxic care dacă este prezent în exces în alimente poate provoca afecţiuni pulmonare şi renale. Cadmiu este unul dintre cele mai toxice metale grele. El poate contribui la apariţia de afecţiuni severe cum ar fi arterioscleroza, hipertensiunea arterială şi cancerul.

II. Efectele nefaste ale margarinei

De la începuturile sale până acum, margarina s-a îmbogaţit cu coloranţi, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât laptele. Margarina conţine grăsimi care sunt greu de transformat de către organism în energie. Atunci când aceste grăsimi sunt metabolizate de către organism, ele sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora. Acest lucru este echivalent cu o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer, iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu. De asemenea grăsimile din margarină favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie, precum şi apariţia celulitei. Margarina conţine antioxidanţi de tip E 320, E 321 care au efect de creştere a colesterolului.

"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi trans provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi trans artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi trans care se gasesc in grasimile naturale - carne de vita, unt. Acestia nu sint atat de periculosi ca acizii grasi trans artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca, de fapt, toleranta organismului uman pentru acizi grasi trans artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suporta aceste otravuri.

Cercetatorii de la Universitatea Harvard au stabilit, intr-un studiu din 1994, ca oamenii care consuma grasimi hidrogenate, care sunt continute in margarina, prezinta un risc dublu de a suferi un atac de cord fata de cei care nu consuma astfel de grasimi. Mai multe studii ample conduse de scoala Harvard pentru Sanatate Publica au indicat o corelatie puternica intre moartea prematura si consumarea unor mari cantitati de grasimi trans.

Faptul ca acest produs dauneaza grav sanatatii a facut ca autoritatile sanitare din Statele Unite ale Americii sa decida interzicerea lui din 2008 in pregatirea mancarurilor din restaurante. Conform studiilor, nutritionistii americani recomanda consumul sub 2 grame zilnic de margarina. In schimb, specialistii europeni sunt mai drastici. Ei sfatuiesc populatia sa nu foloseasca margarina in hrana decat intr-o cantitate foarte mica, sub un gram pe zi. Acest produs poate fi ascuns in multe produse nesanatoase oferite din belsug pe piata (bomboane, ciocolata, gogosi, snacks-uri, frisca, pop-corn etc.). Cu atat mai periculos este faptul ca in perioadele de post aproape la fiecare colt de strada se vand produse de patiserie care mustesc de grasimi vegetale prelucrate industrial. Multi comercianti nu tin cont de efectele asupra sanatatii publice, ci urmaresc profitul cat mai rapid. Produsele de patiserie pentru post sunt pline de grasimi nesanatoase. Acest tip de alimente trebuie evitate, chiar daca nu rancezesc, tin de foame si sunt ieftine. Prof. Mencinicopschi atentioneaza ca in Romania, spre deosebire de UE, etichetele nu contin precizarea "grasimi vegetale nehidrogenate", ci doar "vegetale", fara a se specifica sursa.

Intrebarea pe care probabil multi dintre noi ne-am pus-o este de ce in Romania, un produs care in alte state ( precum SUA ) a fost interzis, mai este inca disponibil in magazine ?

Raspunsul ar putea fi faptul ca pentru fabricanti nu conteaza calitatea produsului comercializat atata timp cat ei scot multi bani din aceasta afacere. Oamenii sunt atrasi astfel de preturile mai mici ale margarinei comparativ cu cele ale untului si deci, in concluzie uita sa mai verifice lista ingredientelor, care si asa uneori apare modificata.

III. Margarina in Romania

In continuarea eseului voi prezenta doua marci ale margarinei prezente pe piata din Romania si cum acestea sunt prezentate publicului, pentru a-l atrage, fara a fi mentionate posibilele afectiuni pe care acest produs le poate provoca.

Margarina Delma este prezentata intr-un ambalaj pe care este specificat faptul ca nu este margarina obisnuita, ci cu unt. De fapt cantitatea de unt continuta este practic infima, de doar 0,5 %, acest produs emanand un miros de unt doar datorită aromei pusă de producător.

Delma cu unt este o "grăsime tartinabilă vegetală, cu 48% conţinut de grăsime, cu adaos de unt". De pe etichetă citim că in compoziţia ei intră: "apă, uleiuri vegetale şi grăsimi vegetale interesterificate, unt (0,5%), lapte praf degresat, emulsifianţi (mono şi digliceride ale acizilor graşi E 471, lecitină E 322), sare (0,3%), conservant (sorbat de potasiu E 202), acidifiant (acid citric E 330), coloranţi (annatto E 160 b, curcumină E 100), aromă, vitamine (A şi D3)". Informaţiile nutriţionale pentru 100 g de produs indică o valoare energetică de 433 kcal (1779kj), proteine 0,07g, glucide 0,10g, din care zaharuri 0,10g, lipide 48g, din care acizi graşi saturaţi 17g, fibre 0g, sodiu 0,1g. Tot de pe etichetă aflăm că margarina mai conţine vitamina A800ug (100% din doza zilnică recomandată - DZR), vitamina D3 7.5ug (150% DZR), vitamina E: 11 mg (110% DZR).

Margarina analizată este de fapt un amestec de apă cu grăsimi sintetice, rezultate in urma procesului chimic industrial de interesterificare menţinute intr-o emulsie cu ajutorul emulgatorilor E 471 şi E 322, sare, conservant artificial, acidifiant, coloranţi, aromă şi vitamine.

Din cauza lipsei de timp multi dintre consumatori omit sa mai citeasca lista ingredientelor acestui produs si nu numai. Acest fapt se dovedeste a fi un castig de timp, dar o pierdere a sanatatii.

Conform Regulamentului UE 1924/2006, produsul are un profil nutriţional dezechilibrat, fiind practic alcătuit din grăsimi artificiale şi cu o densitate energetică foarte ridicată, 433 kcal/100 g.