Migrația funcționarului public

Administratia publica presupune indiferent de natura sistemului administrativ , responsabilitatea exercitarii actului in sine si directionarea lui prioritara spre cetatean, cu intreaga lui arie de preocupari , interese si trebuinte.

Pentru a pune bazele unei administratii publice eficiente si moderne pentru a imbunatati serviciile oferite de aceasta cetateanului trebuie elaborate standarde de performanta in baza carora sa fie create o matrice a interactiunii dintre cetateni si functionari.

Nu se poate face nici un fel de abstractie in promovarea principiilor administrative publice de calitatea deciziilor , de calitatea personalului angajat in sustinerea in urmarirea lor , de calitatea serviciilor oferite si garantate membrilor comunitatii , de calitatea actelor de comunicare si informare.

Pentru a putea ocupa o functie publica , indiferent de tipul sistemului administrative , este necesara indeplinirea unor cerinte de tip educational . Daca mai demult pregatirea avea loc , de cele mai multe ori , la locul de munca , acum pregatirea initiala are un rol determinat . O mare importanta se acorda si perfectionarii continue a functionarilor publici.

Dar una din problemele celel mai importante cu care se confrunta administratiile este migratia functionarilor publici , dinspre si inspre mediul politic respectiv sectorul public si cel privat.

In S.U.A. , stat federal , prezidential , se observa o profesionalizare a personalului administrativ care , in ’78 avea studii superioare in proportie de 56% ajungand in ’80 la 75% din populatia functionarilor statali angajati pe baza de merit.

Recrutarea se face pe baza concursului sub autoritatea unei comisii a Serviciului civil*.

Multa vreme in S.U.A au fost putini functionari publici - majoritatea serviciilor erau particulare. O administratie slaba , superficiala si simpla. In 1820 s-a votat o lege care prevedea ca durata functiei publice nu poate fi mai mare de 4 ani , apoi s-a instituit un sistem de rotatie a functiilor**.

In secolul XX numarul functionarilor a crescut foarte mult mai ales odata cu planul New Deal si in timpul razboaielor mondiale.

Functionarii administrativi se impart in : permanenti , temporari si intermitenti – pe timp partial.Statutul lor este in mare parte stabilit prin lege , dar nu exista un statut general al functiei publice stabilit printr-o lege cadru.

Intre functionari trebui sa distigem pe cei pe care ii numeste presedintele cu acordul Senatului.Presedintele american are posibilitatea de a numi , sau reconfirma , daca doreste , cca. 6000 de functionari.Practica americana , ce admite astfel o puternica politizare , are rezultate pentru ca jucatorii respecta regulile si fiecare stie la ce sa se astepte.

In S.U.A. exista tendinta de specializare stricta intr-un domeniu ingust ceea ce nu permite functionarului transferul dintr-un domeniu in altul. Oricum , acest transfer de la un serviciu la altul este admis doar cu conditia aprobarii comisiei din cadrul Serviciului civil. In plus datorita politizarii cand partidul trece in opozitie , se produce un transfer de personal intre administratie si sectorul non-guvernamental si unviersitati.

In S.U.A. functionarii publici se prezinta ca o lume mai putin inchisa ca cea din Europa occidentala.Putini functionari se gandesc sa-si consacre intreaga viata in serviciul natiunii – vin din intreprinderi private si se intorc acolo – iar apoi se intorc din sau in administratia publica.