Organizarea și funcționarea Parlamentului României

Istoria parlamentara in Romania incepe cu anul 1831 cand, in Tara Romanesca, a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulament Organic, aplicat, un an mai tarziu, si in Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului in Principatele Romane. Astazi, Parlamentul bicameral al Romaniei este format din Senat si Camera deputatilor ce sunt alese pe un mandat de 4 ani prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Organizarea si functionarea Parlamentului se face prin regulamentul propriu fiecarei camere.

1.Organizarea Parlamentului Romaniei

In ceea ce priveste organizarea Parlamentului, in vederea desfasurarii activitatii parlamentare, camerele isi vor alege cate un presedinte, cate un birou permanent si un numar de comisii parlamentare stabilit prin regulament propriu. La nivelul fiecarei camere se vor constitui si grupuri parlamentare, in conditiile stabilite de regulament.

1.1 Presedintele

Presedintele Camerei este ales pentru intreaga legislatura, spre deosebire de membrii biroului permanent ce sunt alesi pentru fiecare sesiune. Presedintele fiecarei camere este ales, la propunerea grupurilor parlamentare, prin vot secret, cu buletine de vot. Este ales cel care a obtinut votul majoritatii parlamentarilor. La Camera Deputatilor, daca nici un candidat dintre cei propusi nu au intrunit, dupa doua tururi de scrutin, votul majoritatii parlamentarilor se mai organizeaza un tur de scrutin in care este suficienta o majoritate relativa, in conditiile intrunirii cvorumului. In cazul Senatului, daca dupa primul tur de scrutin nici un candidat nu a obtinut o majoritate absoluta, se organizeaza un al doilea tur de scrutin unde participa doar primii doi candidati , fiind declarat castigator cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.

Functia de presedinte a Camerei este considerata a fi cea mai importanta, dificila si complexa functie din Parlament. Presedintele reprezinta Camera si are in sarcina interesela sale. Astfel, el nu este nici in serviciul unei opiniei publice, al unui partid, prin alegerea sa Camera nu hotaraste asupa unei linii politice de conduita, intru-cat magistratura pe care o exercita este in folosul tuturor. El trebuie sa manifeste in timpul dezbaterilor o atitudine echidistanta si impartiala. Impartialitatea in exercitarea functiei nu este antinomica cu apartenenta de partid, intru-cat presedintele este al Camerei, nu reprezentatul unui partid, potrivit dictonului: „presedintele nu are partid cand prezideaza”.

Presedintii Camerelor au urmatoarele atributii:

a. convoaca pe membrii camerei in sesiuni ordinare si extraordinare

b. conduc lucrarile Camerei de care apartin, asistati obligatoriu de 2 secretari

c. acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabilesc ordinea votarii si anunta rezultatul votarii.

d. conduc lucrarile sedintelor biroului permanent

e. reprezinta Camera in relatiile interne si externe. In ceea ce priveste atributiile presedintelui Senatului se mai adauga ca reprezinta Camera in relatiile cu Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor, Guvernul si Curtea Constitutionala.

f. sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute la art 144 lit. a) si b) din Constitutie

Presedintele Senatului sau Presedintele Camerei Deputatilor asigura interimatul functiei de presedinte al Romaniei conform art 97 alin 1 din Constitutie.

1.2 Biroul Permanent

In prima sedinta a Camerelor nou alese, fiecare dintre ele isi alege un alege un presedinte de varsta, cel mai in varsta deputat, respectiv, senator, precum si patru secretari desemnati din randul celor mai tineri parlamentari. Persoanele astfel desemnate vor asigura conducerea Camerei respective pana la alegerea Biroului Permanent , interval in care regulamentele camerelor interzic dezbaterile parlamentare, cu exceptia celor ce privesc validarea mandatelorr de deputat, respectiv senator.

Dupa constituirea legala a Camerei Deputaqtilor si a Senatului, acestea aleg Biroul permanent ce reprezinta organismul de conducere a celor doua corpuri legislative. Presedintele Camerei este si presedintele Biroului permanent din care mai fac parte si 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori in cazul Camerei Deputatilor si 2 chestori in cazul Senatului. Potrivit principiului ca structurile interne ale Camerelor respecta configuratia politica a acestora, componenta Birourilor permanente va fi rezultatul negocierilor politice intre grupurile parlamentare. Alcatuirea Birourilor permanente trebuie sa respecte configuratie politica a Camerei.

Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei sau a cel putin 4 din membrii sai. Dintre atributiile pe care le are Biroul permanent amintim:

a. propune camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare

b. solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare

c. supune aprobarii Camerei regulamentul acesteia precum si propunerile de modificare

d. pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei

e. primeste si distribuie membrilor Camerei proiectele de lege si propunerile legislative precum si rapoartele comisiilor parlamentare

f. intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei precum si programul de activitate (sau de lucru, in cazul Camerei Deputatilor) al acesteia

g. conduce si controleaza serviciile Camerei

Presedintele biroului permanent este ales pe intreaga durata a legislaturii, iar vicepresedintii, secretarii si chestorii pe durata unei sesiuni ordinare.

1.3 Comisiile parlamentare

Conform art 64 alin 4) si 5) din Constitutie fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Deasemenea Camerele isi pot constitui si comisii comune. Comisiile parlamentare sunt organe de lucru a celor doua Camere. Componenta comisiilor se stabileste potrivit configuratiei politice a Camerelor. Comisiile se organizeaza si lucreaza potrivit regulilor stabilite in regulamentele parlamentare. Acestea sunt conduse de un birou format dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari, componeneta acestora fiind stabilita prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare. Biroul propune ordinea de zi a sedintelor, stabileste sarcinile membrilor, adopta hotarari in legatura cu desfasurarea activitatii, constituie cand este necesar subcomisii. Sedintele comisiei nu sunt publice dar presedintele poate solicita participarea si altor persoane decat membrii sai. Ministrii au acces la lucrarile comisiei iar daca sunt solicitati, prezenta lor devine obligatorie.

Comisiile lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor care le compun, hotararile adoptandu-se cu votul majoritatii membrilor prezenti.