Planul de amenajare teritorială a orașului Târgu Jiu

Târgu-Jiu repere istorice

Oraşul Târgu-Jiu şi-a luat numele de la vijeliosul râu care, în decursul timpului, şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei - pe unde îşi vălurea odinioară apele - înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al oraşului.

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule şi păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei si Paschiei. El oferea astfel un bun adapost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară. Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Transilvania şi Drobeta Turnu-Severin cu un centru român de pe Olt.

Istoricul gorjean Al. Ştefulescu susţine în lucrarea sa „Istoria Târgu-Jiului” ca, pe vremea românilor, localitatea era un vicus, un punct de schimburi comerciale.

Oraşul este menţionat pentru prima oara în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată Mânăstirii Tismana de Mircea cel Bătrân.

Oraşul pomenit ca “Târgu-Jiu” de un document din anul 1611, dat de Radu Mihnea, este atestat ca având deja o organizare municipală, la conducerea treburilor oraşeneşti aflându-se un jude şi mai multi pârgari.

În secolul XVII-lea oraşul Târgu-Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului.

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu, originară din satul Vădeni, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mără Mărăşeşti din 1917.

1.Cadrul natural

Aşezare geografică

Municipiul Târgu-Jiu se află la intersecţia paralelei 450 02’ latitudine nordică cu meridianul de 230 longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, în plină zonă temperată.

Aşezat la 18 km spre sud de lanţul Munţilor Carpaţi, în cuprinsul Podişului Getic, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană, la nord de confluenţa Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfăşurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte şi de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Municipiul Târgu-Jiu este situat în partea centrală a judeţului Gorj şi are următoarele vecinătăţi: nord – comuna Turcineşti, oraşul Bumbeşti-Jiu, comuna Stăneşti; est – comuna Bălăneşti şi comuna Scoarţa; sud – comuna Drăguţeşti şi comuna Dăneşti; vest – comuna Băleşti şi comuna Leleşti.

Clima şi relieful

Factorii climatici generali, şi în special cei locali, sunt favorabili datorită circulaţiei maselor de aer din zona depresionară. Este caracteristic topoclimatul de depresiune adăpostită cu timp liniştit în care predomină zilele calde, iar iarna nu se resimte viscolul.

Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă, nu sunt prea mari, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de –2,50, a lunii iunie de +21,60, iar media anuală de +10,20. Trecerea de la vara la iarna se face treptat.

Vânturile obişnuite sunt cele din NV – V si SV.

Precipitaţiile anuale sunt de 753 mm, cu o scădere accentuată în ultima perioadă ca urmare a unor schimbări climatice deosebite, caracterizate prin lipsa precipitatiilor.

Relieful zonei este depresionar, mărginit la V şi N de dealuri de încreţire.

Vegetaţia şi fauna

Prin configuraţia sa geografică, zona municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru.

În partea de nord – est, pe câmpul Ciocârlău, se află pajiştea cu floră relictă de narcise, care constituie un monument al naturii, fiind ocrotită. Ciocârlău reprezintă un minunat loc de agrement în lunile mai – iunie.

Pe dealurile din vest şi nord – est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi producţie pomicolă, plantaţie cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi.