Principiul Adoptarii Deciziilor in Administratia Publica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Principiul Adoptarii Deciziilor in Administratia Publica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rusu Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 3
2. PARTICULARITAŢI ALE PROCESULUI DECIZIONAL 5
3. FAZELE PROCESULUI DECIZIONAL 6
3.1. Investigarea mediului intern şi extern 7
3.2. Recunoaşterea existenţei unei probleme 7
3.3. Identificarea problemei 7
3.4. Specificarea criteriilor de decizie 7
3.5. Generarea solutiilor alternative 8
3.6. Evaluarea solutiilor alternative 8
3.7. Alegerea unei solutii 8
3.8. Adoptarea deciziei 8
4. ADOPTAREA DECIZIEI 9
5. FACTORII DETERMINANŢI IN LUAREA DECIZIEI 10
6. IMPORTANŢA RESPECTĂRII DECIZIILOR 10
7. CONCLUZII 13
8. BIBLIOGRAFIE . 14

Extras din document

“Putem invata sa decidem?”

“Îi putem identifica pe cei care decid cel mai bine”

„Putem profita de experienta lor?”

„Putem ameliora uşor eficacitatea şi efectivitatea procesului decizional al unui individ, al unui grup, al unei organizaţii?”

Lucica Matei

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Atunci când apare o problemă este necesar să fie analizate toate variantele de rezolvare ale acesteia. Suntem în situaţia de luare a unei decizii. Pentru fiecare variantă sunt analizate punctele tari şi punctele slabe, resursele alocate, timpul necesar, riscurile. Alegerea unei variante dintre multele opţiuni posibile în urma combinării factorilor de mai sus înseamnă luarea unei decizii.

Diferiti autori au încercat definirea noţiunii de decizie administrativă.

Paul Marinescu defineste in lucrarea sa „Managementul Institutiei Publice” decizia astfel: un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul şi obiectivele unei acţiuni, direcţiile şi modalităţile de realizare a acesteia, toate determinate în funcţie de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecţie şi evaluare a mijloacelor şi a consecinţelor desfăşurării acţiunii respective.

Decizia administrativă o defineste ca fiind un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, în vederea realizării unui obiectiv al administraţiei publice şi care influenţează activitatea a cel puţin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ în ansamblul lui sau a societăţii, în general.

O altă opinie este cea a lui Emil Bălan. Pentru acesta decizia administrativă reprezintă elementul central al activităţii desfăşurate de structurile administraţiei publice pentru realizarea sarcinilor de conducere şi organizare.

Lucica Matei consideră că decizia administrativă este o manifestare de voinţă a funcţionarilor sau a organelor administraţiei, manifestare ce este premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care se optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop.

Procesul decizional este extrem de complex, iar organele abilitate în acest scop au o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea unor decizii eronate. De calitatea deciziilor depinde şi calitatea actului administrativ. Trebuie să se urmărească eficacitatea rezultatelor deciziilor (acces rapid la informaţiile relevante, recunoaşterea şi identificarea mai rapidă a problemei, acces mai uşor la instrumentele de analiză) şi eficienţa procesului decizional (reducerea costurilor de decizie, reducerea timpului de decizie şi reducerea efortului depus). Putem spune că un proces decizional bun poate fi asociat cu succesul pe termen lung al instituţiei.

Procesul decizional poate fi definit ca fiind procesul prin care un sistem inteligent stabileşte oportunitatea şi pertinenţa unei anumite modificări a comportamentului său şi elaborează alternative posibile în acest sens, alegând pe una dintre acestea ca acţiune îndreptată conştient către atingerea scopului propus. Cele mai multe procese decizionale implică un grad de incertitudine. De exemplu, atunci când se utilizează termenul de proces de luare a deciziei, se subînţelege şi alternativa luării deciziei şi nerezolvării problemei. Se spune că problemele au fost atacate. Modelele de conducere trebuie să ofere ipoteze de lucru privind reprezentarea obiectivelor ce trebuie atinse.

Pentru a lua o decizie se presupune parcurgerea unui proces complex prin care se asumă angajarea faţă de un anumit parcurs, în vederea rezolvării uneia sau mai multor probleme. Se poate ajunge la mai multe situaţii pentru soluţionarea problemei în cauză, trebuie aleasă o singură soluţie, iar această hotărâre finală trebuie justificată în funcţie de criterii de tipul: eficienţă, eficacitate, constrângeri legale, imagine publică, impact asupra comunităţii. Ultimele dintre cele menţionate sunt importante pentru instituţiile publice, deoarece, spre deosebire de corespondentele lor din sectorul privat, ele sunt supuse influenţelor politice şi cerinţelor colectivităţii, pentru motivul că funcţionează din banii contribuabilului. Soluţia finală nu numai că trebuie justificată, ci trebuie să aibă in vedere aplicabilitatea şi efectele ce le poate provoca în viitor în societate. De aici observăm că procesului decizional îi revine un rol foarte important în cadrul activităţii de administraţie publică.

La toate nivelurile, activitatea administraţiei se realizează în temeiul unor decizii. Profesorul M.T. Oroveanu identifică următoarele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească geneza unei decizii :

- o alegere între mai multe variante de acţiuni posibile. Administraţia are o relativă autonomie pentru a-şi realiza eficient misiunile, astfel că, în cadrul stabilit de normele legale, efectuează o alegere între mai multe situaţii de acţiune

- alegerea trebuie să fie conştientă, precedată de o deliberare

- alegerea urmează a fi orientată spre unul sau mai multe scopuri, determinate raţional

- alegerea trebuie să ducă la acţiune. Decizia administrativă determină acţiunea propriu-zisă, care este indispensabilă pentru a concretiza voinţa administraţiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiul Adoptarii Deciziilor in Administratia Publica.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRARA AFACERILOR SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ