Proceduri legislative speciale - procedura de adoptare a legilor constituționale

Potrivit art.67 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, art.73 alin.1 stipuland ca Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

Legile organice reglementeaza anumite domenii prevazute de Constitutie in mod limitativ. Ele se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere parlamentare ( majoritatea absoluta).

In toate celelalte domenii ale vietii sociale, Parlamentul adopta legi ordinare,cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera (majoritate simpla).Este necesar ca fiecare camera sa existe cvorumul legal, adica sa fie prezenti majoritatea membrilor, fara de care nu se pot adopta acte juridice.

Potrivit art. 74,alin.1 din Constitutie, initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa, trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi,in sprijinul acestei initiative.

Procedura de adoptare a legilor constitutionale este reglementata in Titlul VII al Constitutiei intitulat – Revizuirea Constitutiei.

Procedura adoptarii legilor constitutionale este una speciala deoarece se deosebeste de celelalte proceduri de drept comun.

Initierea revizuirii Constitutiei poate fii declansata de :

Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, cel putin o patrime din numarul total al deputatilor sau senatorilor, cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot care trebuie sa provina din jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul

acestei initiative.

Revizuirea Constitutiei din anul 2003 a fost de sorginte parlamentara.

Particularitatea procesului de revizuire a Constitutiei din 2003 consta in faptul ca, pe baza acordului politic prealabil si a unei hotarari a Camerelor reunite, s-a infiintat o Comisie speciala insarcinata sa redacteze propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei si sa o prezinte Camerelor Parlamentului, similar Comisiei infiintate, in 1990, de catre Adunarea Constituanta originara, pentru elaborarea Constitutiei.

Comisia a fost formata din 18 parlamentari ai ambelor Camere, cu drept de vot, si din cate un reprezentant, fara drept de vot, din partea institutiilor Presedintelui Romaniei, Guvernului si Avocatului Poporului.

Propunerea legislativa a parlamentarilor nu poate fi decat colectiva si distincta, dupa cum sunt senatori sau deputati; deci nu este posibila o initiativa facuta impreuna, conditia de numar urmand a fi stabilita separat, pentru fiecaredintre ei. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei din anul 2003 a fost initiata de parlamentarii fiecarei Camere, urmand sa fie dezbatuta, pe temeiul hotararii susmentionate, mai intai in Camera Deputatilor si apoi in Senat.

Dupa ce propunerea legislativa a fost votata in comisie, ea a fost transmisa Curtii Constitutionale si Consiliului Legislativ. Dupa pronuntarea acestor doua institutii, comisia a pus de acord textul propunerii legislative de revizuire cu decizia Curtii, respectiv cu avizul Consiliului.

In cadrul procedurii privind revizuirea Constitutiei, Camerele Parlamentului au atributii identice, neexistand o specializare dupa competenta, cum este in cazul procedurii legislative obisnuite. Prin urmare, proiectul legii de revizuire (atunci cand initiativa apartine Presedintelui Romaniei, la propunerea Guvernului) sau propunerea legislativa a parlamentarilor , ca in 2003 , sau a cetatenilor se depune in oricare dintre Camere, in functie de optiunea subiectului; parlamentarii pot depune initiativa legislativa de revizuire a Constitutiei numai in Camera din care fac parte.

Regulamentele parlamentare nu stabilesc competente in domeniul revizuirii Constitutiei pentru nici una dintre comisiile permanente.De aceea plenul celor doua Camere reunite va decide carei dintre comisiile permanente ii revine analizarea in fond a initiativei de revizuire a Constitutiei sau poate decide infiintarea unei comisii speciale care sa analizeze aceasta problema.

Initiativa de revizuire este supusa unui control prealabil, general si abstract exercitat de Curtea Constitutionala inainte de sesizarea Parlamentului(controlul priveste limitele revizuirii si din acest punct de vedere, consecintele sale sunt obligatorii, precum se poate referi si la alte aspecte care, insa, nu sunt obligatorii nici pentru initiator, nici pentru Parlament).

Aspectele procedurale referitoare la regimul amendamentelor, dezbaterea generala, dezbaterea pe articole sunt comune cu cele existente in cadrul procedurii legislative obisnuite.

Pe langa subiectii care pot initia revizuirea Constitutiei specificitatea procesului de revizuire a Constitutiei consta si in urmatoarele elemente :