Procesul Decizional

Introducere

“Mai bine s-ă întrebi de două ori,

decît să greşeşti o dată”

proverb moldovenesc

Pentru a putea vorbi de proces decizional trebuie avută în vedere şi noţiunea de decizie administrativă. Procesul decizional cuprinde o multitudine de decizii care în elaborarea lor trec printr-o serie de etape bine determinate. Procesul decizional este prezent chiar şi atunci cînd sunt prestate sarcini sau activităţi mărunte sau atunci cînd sunt semnate documente oficiale (de către un ministru, conducător sau preşedinte de stat). Altfel spus, deciziile sunt o componentă de bază a activităţii zilnice a funcţionarilor publici din zilele noastre, şi cu ajutorul lor se realizează în mare parte activitatea de administraţie publică.

Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a funcţionarilor sau a organelor administraţiei, manifestare ce este premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care se optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop.

Orice decizie administrativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

-să fie fundamentată ştiinţific;

-să aibă un caracter realist;

-să intervină în timp util;

-să fie integrată în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior;

-să fie oportună.

Procesul decizional este extrem de complex, iar organele abilitate în acest scop au o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea unor decizii eronate. De calitatea deciziilor depinde şi calitatea actului administrativ. Trebuie să se urmărească eficacitatea rezultatelor deciziilor (acces rapid la informaţiile relevante, recunoaşterea şi identificarea mai rapidă a problemei, acces mai uşor la instrumentele de analiză) şi eficienţa procesului decizional (reducerea costurilor de decizie, reducerea timpului de decizie şi reducerea efortului depus). Putem spune că un proces decizional bun poate fi asociat cu succesul pe termen lung al instituţiei.

Cap.I. Decizia administrativă – instrument al conducerii

1.1. Natura deciziei

Adoptarea deciziilor este un proces fundamental, o anumită cale de acţiune din mai multe variante posibile în scopul obţinerii rezultatului scontat.

Fiecare sistem de conducere începe cu stabilirea unui anumit scop, cu determinarea obiectivelor care trebuie realizate în procesul activităţii. În acest context, este justă afirmaţia potrivit căreia conducerea înseamnă întotdeauna un proces de luare a deciziei, de examinare a posibilităţilor de elaborare a acesteia. Decizia administrativă, ca instrument de conducere a procesului de exercitare a puterii executive, are o deosebită importanţă deoarece determină acţiunea, care antrenează colectivele de oameni cu condiţia să procedeze într-un anumit fel, într-un segment concret de acţiune colectivă.

Iată de ce calitatea conducerii depinde, în mare măsură, de măiestria adoptării fiecărei decizii administrative, orice conducător în activitatea sa caută să “blocheze fisurile” unde se produc “pierderi”, cu alte cuvinte caută să “optimizeze” activităţile sub aspectul cheltuielilor şi consumurilor de resurse materiale, umane.

Raportul dintre resursele cheltuite şi rezultatul obţinut, exprimat în preţuri de cost, trebuie “optimizat” în raport cu obiectivul stabilite, cu performanţele urmărite, într-un cuvînt, în raport cu acea calitate a conducerii pe care dorim s-o realizăm. Dar aceasta va depinde de faptul cît de justificate vor fi deciziile administrative luate.

Oricum ar fi definită decizia, ea reflectă un ansamblu de activităţi umane raţionale, desfăşurate în vederea rezolvării optime a unor situaţii sau probleme care se impug la un moment dat.