Relațiile dintre Administrația Publică Locală și Comunitățile Locale

Conceptul de administratie publica

Termenul de administratie provine din limba latina, „administer” traducându-se prin: agent, ajutator, servitor, sau într-un alt sens, instrument. Verbul "administro" înseamna a da o mâna de ajutor, a conduce sau a dirija. Cuvântul „administer" aproape sinonim cu „minister” - care înseamna: servitor, îngrijitor, ajutator - s-a format din radacina „minus” – „minor”, care înseamna mai putin si din prefixul „ad” care arata directia, „sensul” si subliniaza starea de inferioritate în raport cu „magister", ce se traduce prin cel care comanda, superiorul, seful - cuvânt care s-a format din „mugis” care înseamna mai mult.

Dictionarul limbii române retine pentru verbul "a administra” explicatia: a conduce, a cârmui, iar pentru "administratie" — totalitatea autoritatilor administrative existente într-un stat, sectie sau serviciu, care se ocupa de probleme administrative ale unei institutii sau agent economic.

„Dictionary of American Government and Politics” editat la "The Dorsey Press”-Chicago, Illinois, în anul 1988, sub îngrijirea prof. Jay M. Shafritz de la University of Pittsburgh, retine pentru cuvântul „administration” mai multe sensuri, si anume:

1. Conducerea si îndrumarea afacerilor guvernelor si institutiilor;

2. Termen colectiv pentru toti oficialii din aparatul guvernamental;

3. Executarea si implementarea politicii publice;

4. Timpul în care se afla în functie un sef executiv, precum presedinte, guvernator sau primar. Astfel, administratia Carter înseamna acei ani {1977- 1981), când Jimmy Carter a fost presedintele Statelor Unite;

5. Supravegherea averii unei persoane decedate pentru a se plati taxele si a se repartiza bunurile si averea catre mostenitori.

În limbajul curent termenul "administratie" este utilizat în mai multe sensuri. Astfel, prin administratie se poate întelege: continutul principal al activitatii puterii executive a statului; sistemul de autoritati publice care înfaptuiesc puterea executiva; conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale; un compartiment (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productive sau institutii social-culturale, care nu deslasoara nemijlocit o activitate direct productiva.

Dintre multiplele sensuri ale termenului de administratie, preocuparile teoretice s-au axat în principal pe clarificarea notiunii de administratie pu¬blica, luata ca forma de exercitare a puterii executive în stat, mai ales dato¬rita importantei pe care o reprezinta cunoasterea exacta a acestei activitati în intimitate; a modului în care trebuie sa fie organizata realizarea ei în practi¬ca, moment esential, de care depinde în mare masura înfaptuirea rolului statului în organizarea si conducerea societatii.

"Dictionary of American Government and Politics" retine penlru sin¬tagma: ''public administration" urmatoarele explicatii:

1. Functia executiva în guvern; executarea (aplicarea) politicii publice;

2. Organizarea si conducerea poporului si a altor resurse pentru atinge¬rea obiectivelor guvernarii;

3.Arta si stiinta conducerii aplicata la sectorul public. Administratia publica este un termen mai larg decât conducerea publica (managementul public), pentru ca acestea nu se limiteaza la management, ci incluse împrejurarile politice, sociale, culturale si legale care afecteaza conducerea institutiilor publice.

David H. Rosenbloom în lucrarea sa "Public Administration", releva faptul ca "Administratia publica, ca multe alte stradanii umane, este dificil de definit, dar oamenii au cu totii un sens al acesteia, desi sunt pareri diferite despre cum ar putea fi realizata”.

Administratia publica este o categorie atât de abstracta si variata, încât poate fi descrisa în termeni diferiti. Totusi, o definire a administratiei publi¬ce este necesara.

Pentru aceasta, se impune, în primul rând, sa se stabileasca care sunt granitele generale ale acesteia si sa fie exprimate principalele concepte ale disciplinei si practicii administratiei publice. De asemenea, în al doilea rând, definirea administratiei publice ajuta la încadrarea acestui do¬meniu într-un larg context politic, economic si social. În fine, în al treilea rând, luarea în considerare a definitiilor majore ale administratiei publice releva faptul ca exista trei abordari distincte pentru acest domeniu. Din acest punct de vedere este de mentionat ca de-a lungul anilor s-a manifestat tendinta teoreticienilor si practicienilor de a accentua una sau alta din aceste abordari, fiecare abordare tinzând sa reliefeze diferite valori, diferite moduri de organizare, diferite metode de dezvoltare informationala si puncte de ve¬dere.

Dintr-o mare varietate de definitii mentionam câteva, prezentate de Richard Stillman în "Public Administration: concepts and cases", definitii formulate de diferiti autori americani, dupa cum urmeaza:

1. John J. Corson si J. P. Harris definesc concis administratia publica drept "activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului";

2. John Pfiffner si Robert Presthus releva ca "administratie publica, ca domeniu de activitate, este în principal preocupata de mijloacele pentru im¬plementarea valorilor politice;

3. James W. Davis precizeaza ca "admimsiratia publica poaic fi cel mai bine identificata cu ramura executiva a guvernarii";

4. Nicholas Henry formuleaza complex definitia administratie publice¬

”aceasta diferind de tendintele politice, atât prin accentuarea comporta¬mentului birocratic dar, mai ales, prin sistemul structurilor proprii si

metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor guvernamentale”;

5. Dwight Waldo releva ca „procesul administratiei publice consta în

actiunile de realizare a intentiei sau dorintei guvernului. Este, din aceasta

cauza, activitatea activa, continua, cea "de afaceri" a guvernului, preocupata

cu punerea în aplicare a legii, care este realizata de corpurile legislative sau

alte autoritati) si interpretata de curtile de judecata» prin procesul de organizare si conducere”;

6. Felix si Loyd Nigro dezvolta definitia administratiei publice în cinci puncte:

a) este un efort al unui grup care coopereaza într-un cadru public;

b) acopera cele trei ramuri - executiva, legislativa si juridica – si relatiile dintre ele;

c) are un rol important în formularea politicii publice si este de aceea o parte a procesului politic;

d)este diferita de administratia privata prin trasaturi semnificative;

e)este asociata de aproape cu numeroase grupuri private si de indivizi.

David H. Rosenbloom, în lucrarea citata, se întreaba ce concluzii pot fi trase din aceasta varietate de definitii ale administratiei publice. Raspunsul este larg si înscris pe puncte, astfel: