Rolul Procesului Decizional în Administrația Publică

1. Noțiuni introductive

1.1. Conceptul de administrație publică

Din punct de vedere etimologic, termenul de administrație provine din cuvintele de origine latină „ad”, care înseamnă la și „minister”, care se traduce prin supus, slujitor De asemenea, în limba latină mai există și verbul „ad-ministrare”, care înseamnă a servi la ceva, a servi pe cineva.

Pornindu-se de la această semnificație lingvistică, a fost emisă ideea că administrația trebuie să acționeze în folosul societății, să servească societatea, iar funcționarii din administrație, în primul rând miniștrii, trebuie să fie slujitori ai societății.

Noțiunea de administrație comportă mai multe accepțiuni. Una dintre aceste accepțiuni, este aceea de activitate, în sens funcțional. Într-o altă accepțiune, noțiunea de administrație publică, evocă un sistem de organe, în sens organizatoric. În ambele sensuri, administrația publică este legată în mod indisolubil de stat, în absența acestuia neexistând administrația publică, deoarece aceasta este o activitate de stat, desfășurată de organe de stat, ce are ca scop final, satisfacerea interesului public

1.2. Definirea deciziei administrative

Orice activitate umană presupune adoptarea unei hotărâri, a unei decizii. Oamenii urmăresc realizarea unor scopuri, a unor obiective, iar pentru realizarea acestora este necesară o acțiune sau inacțiune, în ambele cazuri împunându-se în mod imperativ, o hotărâre, o decizie.

Decizia administrativă poate fi definită ca o manifestare de voința a unui organ al administrației publice, premergătoare unei acțiuni sau unei inacțiuni, ce constă în alegerea unei variante din mai multe posibilități, în vederea realizării unui scop.

2. Procesul decizional

2.1. Noțiunea de proces decizional

Alegerea unei soluții pentru rezolvarea unei probleme, adică adoptarea unei decizii, nu este realizată la întâmplare. Ea presupune o analiză realistă, conștientă și responsabilă a diferitelor propuneri, opțiunea oprindu-se asupra celei mai eficiente și mai adecvate situații de fapt.

Decizia care sintetizează hotărârea de a acționa sau nu într-un anumit mod față de un anumit obiectiv, are la bază un proces decizional ce presupune parcurgerea unor etape, după cum urmează:

i. stabilirea obiectivelor administrative, care pot viza atât latura internă a administrației (structura sa), precum și latura exterioară (orientată și spre satisfacerea interesului public);

ii. culegerea, prelucrarea și analiza informațiilor administrative;

iii. elaborarea de variante alternativeși adoptarea deciziei administrative;

iv. execuția și controlul rezultatelor obținute

2.2. Fazele elaborării deciziei administrative

La elaborarea unei decizii administrative este necesară parcurgerea anumitor etape după cum urmează:

- inițiativa adoptării deciziei administrative

Înainte de a se organiza o acțiune, este necesară intervenția unei inițiative care să declanșeze acțiunea în cauză. La fel, și în cazul deciziei administrative, este necesară inițiativa adoptării acelei decizii.

Inițiativa deciziei poate aparține să aparțină organului care o va emite, dar și altor factori, exteriori organului emitent. Astfel, o decizie administrativă poate fi inițiată de un alt organ al administrației publice. De asemenea, inițiativa adoptării unei decizii poate veni și din partea diferitelor organizații și asociații nestatale sau chiar din parte cetățenilor, în mod individual.

Organul emitent nu este însă obligat să adopte decizia, decât în cazul când inițiativa adoptării aparține unor organe față de care este subordonat organul ce va emite decizia. În alte situații, inițiativa nu reprezintă decât o simplă propunere, o sugestie care nu obligă organul emitent, acesta având deplina libertate de a adopta sau nu decizia respectivă