Sănătate și Securitate în Muncă

Capitolul I Dispoziții generale

1.Definirea conceptului de „sănătate şi securitate în muncă”

Securitatea și sănătatea în muncă este constituită dintr-un ansamblu unitar de norme juridice imperative care au ca obiect reglementarea relațiilor sociale complexe ce se formează cu privire la organizarea, desfășurarea și controlul muncii în vederea asigurării condițiilor optime pentru apărarea vieții, a sănătății și a securității celor implicați, inclusiv pentru prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale.

Sănătate şi securitatea muncii reprezintă un ansamblu de activități având ca scop asigurarea condițiilor optime în desfășurarea procesului de muncă, apărarea sănătății, integrității corporale și vieții lucrătorilor și a altor persoane angrenate în procesul de muncă. Procedurile și standardele de securitatea muncii definesc un sistem unitar de măsuri si reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă. Activitatea de prevenire și protecție are ca scop asigurarea unor condiții de munca optime, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale în rândul persoanelor angrenate în activități lucrative și adaptarea la progresul științei și tehnicii. În conformitate cu aceste reglementări, obligația de a asigura securitatea și sănătatea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducerii persoanei juridice iar obligațiile lucrătorilor nu exonerează de răspundere angajatorul.

2.Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru

Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru se referă la:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursă;

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;

3.Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale.

Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii:

Pericol/Risc + Împrejurări favorizante = Accident/Incident

Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit:

- eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă,

-eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit (accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale, incidente periculoase etc.),

- prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.