Sisteme Informaționale pentru Administrația Publică

1. Caracteristicile sistemelor informaţionale în administraţia publică

Încă de la început putem afirma faptul că societatea informaţională reprezintă o noua etapă a civilizaţiei, prin care se impune un nou stil de viaţă, calitativ superior, ce implică utilizarea intensivă a informaţiei în mai toate domeniile de activitate, având inevitabil un impact considerabil asupra laturii economice şi sociale. În acest mod este permis accesul la informaţie tuturor celor interesaţi, accentuând creşterea coeziunii sociale şi a globalizării economice.

Modul de interacţiunea a informaţiilor, principiilor, regulilor, conceptelor, canalelor de circulaţie şi tehnicii, procedurilor şi mijloacelor folosite ce stau la baza luării deciziilor reprezintă în linii mari un sistem informaţional. Mai mult, acesta poate reprezenta un ansamblu de oameni, echipamente, programe, procese şi date cu rolul de a furniza informaţii sistemului decizional, informaţii indispensabile în vederea elaborării unor soluţii pentru diverse probleme. Sistemul informaţional realizează legătura între sistemul de conducere şi sistemul condus, fiind subordonat sistemului de conducere .

Referitor la mediul administrativ, deciziile elaborate şi fundamentate îşi resfrâng efectele asupra unui mare grup de cetăţeni, de aici şi ideea consultării punctelor de vedere ale populaţiei ori a reprezentanţilor acesteia.

Pentru a nu întâmpina neplăceri în rândul cetăţenilor, factorii de decizie au datoria să îndeplinească anumite cerinţe cum ar fi: punerea la dispoziţia cetăţenilor a informaţiilor în vederea ajungerii la un numitor comun; să organizeze eficient compartimentele de relaţii publice şi relaţii cu publicul; să stabilească la intervale de timp rezonabile întâlniri cu cetăţenii şi beneficiarii direcţi ai deciziilor luate. Aşadar, autorităţilor locale au drept rol primordial asigurarea serviciilor corespunzătoare către membrii comunităţiilor.

Pe lângă avantajele aduse de implementarea sistemelor informaţionale în administraţia publică, se pot întâlni şi anumite perturbaţii în mecanismele de funcţionare a tuturor domeniilor de activitate, dar mai ales în cazul administraţiei publice. Modificările în sine au la bază anumite actualizări ale cadrului legislativ, renunţarea la anumite structuri ale administraţiei şi înfiinţarea altora, ori adaptarea la noile mecanisme econoico-financiare, etc.

Atât în Europa cât şi la nivel mondial, administraţia publică este considerată unul dintre cei mai semnificativi clienţi dar şi utilizator ai tehnologiilor informaţiei şi comunicării, cu scopul final de a eficientiza activităţile specifice derulate în vederea satisfacerii nevoilor cetăţenilor .

Administraţia publică din România a acordat în ultima vreme o mai mare atenţie procesului de reformă, punându-se accentul pe eficienţă, performanţă, atribute ce pot fi transpuse în practică doar prin utilizarea tehnologiilor informatice în condiţiile actuale. Astfel, a fost creat conceptul de informatizare a administraţiei publice ce are drept scop optimizarea calităţii activităţilor exercitate .

Atunci când directivele europene aduc în discuţie reducerea birocraţiei se face referire mai ales la e-Administraţie şi e-Governement. Ca şi obiective principale, Uniunea Europeană stabileşte pentru domeniul e-Administraţiei următoarele:

- eficientizarea activităţii administraţiei publice

- accesul cetăţenilor la o paletă cât mai largă de servicii electronice

- sporirea gradului de transparenţă în cazul procesului decizional