Sistemele administrative din Franța și Grecia

Notiunea de functie publica reprezinta o notiune fundamentala a dreptului public, în general, a dreptului administrativ, în special, strâns legata de notiunea de organ, autoritate, activitate administrativa, etc.

Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului public, în general, si ale dreptului administrativ în particular, care s-au conturat ca atare într-o continua disputa între doctrina, jurisprudenta si reglementare.

Titularul unei functii publice este de regula, dar nu întotdeauna un functionar public. În toate tarile exista traditii privind reglemetarea functiei publice, ce nu trebuie confundata cu aparitia unui statut general.

În sens larg, functia publica reprezinta ansamblul persoanelor aflate la dispozitia guvernantilor pentru a face sa functioneze serviciile publice.

În sens organic, functia publica reprezinta ansamblul personalului din administratie. În sens formal, functia publica poate desemna regimul juridic aplicabil ansamblului personalului administrativ.

În sens material, functia publica este activitatea constând în colaborarea în mod permanent si cu titlu profesional la o actiune a persoanelor publice ale admisitratiei.

ge generala a serviciului civil.

Franta este o republica indivizibila, laica, democratica, sociala.

Conform Constitutiei promulgate la 06.10.1958, amendata ultima oara in 1999, Franta este o republica prezidentiala. Puterea legislative este formata dintr-un parlament bicameral, format din:

- Senat (321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana, 13 teritorii de peste mari si 12 francezii din strainatate). Senatorii sunt alesi pentru un mandate de 9 ani, de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municiplale; o treime din Senat se schimba la fiecare 3 ani;

- Adunarea Nationala (577 membri, 555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari; deputatii sunt alesi prin vot direct, pentru un mandate de 5 ani).

Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este respunzator fata de Parlament. Seful statului, presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate de cate 7 ani.

In ultimii 10 ani, in Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor si de divizare a responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, municipalitati). In paralel administratia centrala deleaga responsabilitatile sale incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantul statului in fiecare district si seful serviciilor descentralizate ale statului. In acest cadru general, implementarea actiunilor este, in principal, realizata de catre functionarii publici recrutati si selectati dupa o examinare speciala. In cadrul serviciilor publice exista corpul de elita (grands corp) format din specialisti cu profil ethnic si administrativ care isi desfasoata activitatea in cadrul Consiliului Statului, Curtii de Conturim Inspectoratului Finantelor, corpului diplomatic si in corpul tehnic din mediu rural. Scoli prestgioase ofera posibilitatea perfectionarii pregatirii in institutii de invatamant superior, cum ar fi: Scoala Nationala pentru Administratie, Scoala Politehnica si Scoala de Agronomie, care constituie cadrul de pregatire a personalului civil pentru administratie. Din 1981, au inceput sa apara schimbari majore in sectorul public francez.

In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii teritoriului si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre administratia centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea prefectului.

Obiectivul urmarit in administratie este constituirea unui corp central de functionari publici responsabili pentru planificare, formare si evaluare, in timp ce serviciile devin compinente care contribuie in mod direct la realizarea obiectivelor stabilite. Incepand din 1988 a fost lansata o politica ampla de modernizare a sectorului public care s-a concretizat in mutatii in politica de personal, dezvoltarea unui dialog social cu sindictele, initierea unui proces de evaluarea e politicii publice si cautarea unor posibilitati de servire mai buna a clientilor. Au aparut si primele rezultate concrete constand in semnarea catorva contracte pentru pregatirea personalului. Exista peste 500 de centre de servicii si 150 de centre speciale, unitati administrative care incheie contracte cu administratia centrala pentru o perioada de 3 ani.

Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate in administratia franceza:

Autoritatea judecatoreasca

Curtile franceze sunt de doua tipuri: curti juridice si curti administrative.Curtile juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie (Cour de Cassation), care are competenta sa anuleze deciziile Curtilor de pe nivelurile inferioare si joaca un rol essential in desfasurarea corespunzatoare a activitatii. Pentru cazurile civile exista Instantele de judecata (Jurisdiction d`Instance), Curtea Supreama (Tribunaux de Grande Instance) si Curtile de Apel (Cours d`Appel) in numar de 22. Pentru cazurile pnale exista Curtile de politie pentru savarsirea de crime, si pentru alte categorii de pedepse functioneaza Tribunalel de Corectie. Deciziile lor pot fi luate in discutie de Curtiile de Apel.

Curtiile administrative se aflta in subordinea Consiliului de Stat. Acestea include curtile administrative simple si potrivit recentei reforme exista Curtile Administrative de Apel si Curtile Specializate, cu precadere in sectorul financiar: CUrtea de COnturi si Curtea Regionala de Conturi. Eventualele situatii problema care pot sa apara in activitatea celor doua categorii de curti sunt rezolvate de catre Curtea de Conflicte. De asemenea, Inalta Curte de Justitie formata din parlamentari este responsabila pentru cazurile penale in care sunt implicate Presedintele Republicii sau membrii Guvernului.

Autoritatea legislativa

In mod normal, legislatia este votata de Parlament. PArlamentul francez este bicameral: Adunarea Nationala si Senatul. Adunarea NAtionala este aleassa pentru cinci ani prin vot direct universdal. Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral al “grands electeurs”.