Sistemele administrative din Marea Britanie și Franța

1) Identificati si explicati competentele esentiale ale sistemelor administrative din cele doua state.

Dintre cele doua tari supuse dezbaterii noastre, nici Franta si nici Marea Britanie nu sunt state federale, desi teritoriile care intra in componenta lor isi mentin particularitatile locale.

Potrivit Constituţiei din 1958, Franţa este o republică indivizibilă, laică, democratică şi socială.

O mare putere, Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro şi a spaţiului Schengen. Este, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de securitate ONU. Face parte din Uniunea Latină, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Organizaţia Mondială a Comerţului, G8 ş.a.; găzduieşte Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, UNESCO, Interpolul şi Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri. Şi pentru că la Strasbourg îşi au sediul o groază de instituţii europene - cele mai cunoscute fiind Consiliul Europei, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi Parlamentul European - acest oraş a fost denumit, neoficial, „inima Europei”.

Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral format din Senat şi Adunarea Naţională. Executivul este bicefal: preşedintele Republicii şi primul ministru.Structura administrativă a Franţei contemporane este rezultatul unei politici teritoriale în care centralizarea a fost elementul definitoriu. Acest sistem dominat de ideea de autoritate se caracterizează, după cum sublinia Marcel Prelot, prin faptul că �puterea administrativă imprimă în toate părţile ţării o direcţie uniformă, nelăsând nici o parte din decizie cetăţenilor�.

Monarhie constitutionala ereditara, Marea Britanie nu are o Constitutie scrisa.

Principiile de guvernare se bazeaza pe traditie, conventii si proceduri specifice.Modificarile operate în decursul timpului au fost determinate de schimbarile si situatiile intervenite în societate.

**Din perspectiva autoritatii judecatoresti, curtile franceze sunt de doua tipuri :juridice, care se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie care are competenta sa anuleze deciziile Curtilor de pe nivelurile inferioare si joaca un rol esential in desfasurarea corespunzatoare a activitatii, si administrative care se afla in subordonarea Consiliului de Stat.Curtile administrative includ curtile admitve simple si potrivit recentei reforme exista Curtile Admtve de Apel si Curtile Specializate cu precadere in sectorul financiar :Curtea de Conturi si Curtea Regionala de Conturi.

Daca ar fi sa vorbim despre Marea Britanie din punctul de vedere al autoritatii judecatoresti, Regatul Unit nu are o Curte Constitutionala, nu are un sistem unitar de curti si nu are o separare clara a legilor private si publice asa cum de altfel exista in majoritatea tarilor europene. Un element particular este reprezentat de absenţa garanţiei constituţionale în favoarea colectivităţilor teritoriale: Parlamentul este liber să realizeze orice schimbare pe care o doreşte în organizarea administraţiei descentralizate.

Susţinătorii sistemului britanic apreciază că tradiţiile şi cutuma sunt suficiente pentru a păstra autonomia şi independenţa administraţiei locale, dar este clar că acestea nu sunt decât argumente nesemnificative.

Nu există curţi constituţionale sau administrative specializate pentru a trata conflictele între deciziile guvernului central şi deciziile administraţiei locale descentralizate. Această competenţă revine tribunalelor civile ordinare şi jurisprudenţei care realizează un efort major pentru a adapta legea ordinară în circumstanţele particulare ale administraţiei locale.

Colectivităţile teritoriale descentralizate britanice nu au competenţe generale. În aplicarea principiului ultra vires dezvoltat de tribunale în secolul XIX, fiecare act al guvernului trebuie să aibă la bază o abilitare legală, conferită printr-o lege sau o cutumă (common law). Prin urmare, colectivităţile teritoriale şi reprezentanţii lor nu pot acţiona decât în cadrul puterilor conferite de Parlament.

Daca ar fi sa facem o comparatie cu Romania, autoritatea judecatoreasca in tara noastra se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.

Instantele judecatoresti sunt: Judecatoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.