Sistemul Administrativ din Japonia

Japonia are un sistem de administratie restrans in care alaturi de componentele clasice exista agentii si corporatii.

1.Statul

Japonia este un stat unitar condus in mod simbolic de un imparat si guvernat in mod democratic de un sistem parlamentar, caracterizat prin separarea clara a puterilor in stat in trei mari directii: legislativa, executiva si juridica.

Constitutia Japoniei a fost promulgata in 1946 si contine informatii in legatura cu statutul Imparatului Japoniei, eliminarea razboiului, drepturile si indatoririle oamenilor, functiile Dietei (Parlamentul), Cabinetului si Justitiei, precum si alte prevederi referitoare la finante, autoguvernare si suprematia legii.

Asa cum am precizat mai sus, seful statului este Imparatul (Tenno in limba japoneza), care este simbolul statului si al unitatii poporului. El nu este implicat in politica si nu are putere fata de Guvern. Tronul imperial este dinastic.

Avizarea si aprobarea Cabinetului sunt necesare pentru toate actiunile pe care le intreprinde Imparatul in problemele statului. El numeste primul ministru propus de Dieta si Seful Justitiei de pe langa Curtea Suprema, care a fost desemnat de Cabinet.

2. Structura autoritatii

Japonia ca orice stat de drept, are autoritatea divizata in cele trei ramuri de baza.

2.1. Autoritatea juridica

Dupa cel de-al doilea razboi mondial multe elemente apartinand specificului administratiei americane au fost introduse in Japonia. Exceptie sunt sistemul juridic si autoritatea executiva.

In Japonia procesele se desfasoara la trei niveluri. Reclamantii expun cazurile lor la Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si, in final, la Curtea Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare.

De altfel in Japonia nu exista Curte Administrativa.

Numarul de curti pentru fiecare nivel este urmatorul:

-Inaltele Curti sunt opt in fiecare regiune

-Curtile Districtuale sunt cincizeci in fiecare prefectura

-Curtile Familiale sunt cincizeci

- Curtile Generale sunt in numar de patru sute cincizeci si trei.

2.2 Autoritatea legislativa

Parlamentul sau Dieta Nationala este cel mai inalt organ prin care statul isi exercita puterea si singurul organ legiuitor.

Acesta/aceasta este compus din doua camere : Camera Reprezentantilor care are 512 membri si Camera Consilierilor care are 252 membri.

In cazul unor diferende intre cele doua Camere in legatura cu desemnarea Primului Ministru sau in negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, Camera Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei Consilierilor.

Comisiile Speciale sunt organizate si isi desfasoara activitatea ca grupuri de lucru pentru ambele Camere. Fiecare Camera selecteaza membrii pentru fiecare comisie in mod proportional cu numarul de locuri detinute de partide in Camera. Fiecare membru al Camerei trebuie sa apartina cel putin unei comisii.

Propunerile legislative pot fi initiate de Cabinet, o comisie sau un grup de membri.

Fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ.