Sistemul Administrativ în Suedia

1. Aspecte generale

Ocupand locul II in ierarhia mondiala ca si nivel de dezvoltare umana , Suedia poate constitui astfel un model de sistem administrativ nu doar pentru statele membre UE, ci si pentru toate celelalte tari ale lumii.

Punerea cetateanului pe primul plan, grija pentru mediu, sprijinul cerut de la specialistii universitari in orice domeniu si separarea clara a politicii de atributiile functionarilor sunt doar cateva dintre “solutiile suedeze” de dezvoltare strategica si durabila amintite de catre Kjell Arne Landgren, primarul orasului Malmo intr-un interviu acordat cu ocazia vizitei facute in Botosani cu cateva luni in urma.

Suedia nu a mai cunoscut ocupatia militara inca din secolul XVI, ultimul razboi in care a fost implicata fiind cel din 1814. Pana la intrarea sa in Uniunea Europeana in 1995, Suedia a evitat cu strasnicie orice fel de alianta militara printr-o politica de detasare sau neutralitate. In acest sens,in calitate de membru al Uniunii Europene, Suedia participa din plin la realizarea politicii externe si de securitate a acesteia.

Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare. Tara a avut aceeasi Constitutie din 1809 pana in 1975, cand, noua Constitutie intra in vigoare. Constitutia din 1809 ii dadea regelui puteri executive, dar puterea legislativa era divizata intre rege si parlament. Puterea parlamentului a crescut gradual, astfel ca din 1975, Regele, in calitate de Sef al statului, indeplineste doar functii onorifice, fara a fi implicat in politica si fara a avea dreptul de a exercita puterea politica.

Seful statului deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag), dar nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.

De curand, rolul Sefului statului este si acela de a propune noul Prim Ministru, iar acesta informatie este preluata ulterior de catre Purtatorul de Cuvant al Parlamentului.

2. Particularitati ale sistemului administrativ suedez

Poate si pentru ca nu trecut haotic de la un model de guvernare la altul, mentinand principiile nationale de baza nealterate, Suedia a dezvoltat un sistem administrativ specific prin urmatoarele caracteristici:

- Structura administrativa duala, orientata pe politica ministerelor, si numeroase agentii executive independente;

- Descentralizare puternica cu responsabilitati mari la nivel regional si local.

In plan regional Suedia este impartita in 21 de comitate, in fiecare dintre acestea existand un birou administrativ numit de catre guvern si un consiliu ales. Fiecare comitat este mai departe divizat in comune, in total, in 2004, existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei.

Uniunea Europeana a impus formarea unor entitati de nivel 2 pentru Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica(NUTS), deoarece comitatele corespund nivelului 3 NUTS. Astfel comitatele au fost grupate in 8 Zone Nationale.

Sistemul guvernamental suedez are un caracter particular. Numărul

ministerelor este redus (11), iar personalul angajat nu depăşeşte 1500 membri.

Această stare de lucruri se explică prin faptul că, cea mai mare parte a sarcinilor care în mod normal revin ministerelor, este atribuită, în Suedia, autorităţilor locale autonome.

Ministerul este format dintr-o echipă redusă ca număr şi aflată în jurul

ministrului. Rolul său este cel al unui organism de studiu şi programare politică, iar miniştrii şi colaboratorii acestora nu se ocupă cu probleme de gestiune. Autorităţile autonome funcţionează sub tutela miniştrilor şi structura lor este mai complexă, atât ca mod de organizare, cât şi ca număr de personal. Astfel, ministerul Comerţului are 70 de funcţionari, în schimb autorităţile publice autonome ataşate acestuia, cuprind 1200 persoane, conceptia de baza fiind: ˝Cu cat suntem mai multi, cu atat suntem mai puternici˝.

Această concepţie prezintă avantajul că eliberează organele de decizie de

sarcini de rutină şi, astfel, se pot ocupa efectiv de responsabilităţi de ordin general, existand cooperare peste granitele comunei.