Sistemul Electoral în România

I. Procesul de transformare a României într-un stat de drept democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, început în decembrie 1989, după căderea regimului comunist, a cunoscut o amplă reformă la nivel instituţional şi implicit,

modificarea cadrului legal din domeniul electoral.

Una dintre primele reglementări adoptate de autorităţile nou înfiinţate a fost Decretullegenr. 8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti din România, care afirmă principiul pluralismului politic. Decretul-lege prevedea ca înfiinţarea şi organizarea partidelor politice să respecte suveranitatea, independenţa şi integritatea naţională, democraţia, libertăţile şi drepturile cetăţenilor şi demnitatea naţiunii române. Se interzicea constituirea partidelor care propagau concepţii contrare ordinii de stat şi de drept.

În procesul de reconstrucţie a instituţiilor statului, un rol important l-a avut Decretul-lege nr. 92/1990 privind alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României. Prevederile Decretului-lege nr. 92/1990 au constituit cadrul legal pentru desfăşurarea alegerilor din 20 mai

1990. Decretul-lege prevedea că Parlamentul României va avea o structură bicamerală –Adunarea Deputaţilor şi Senat, iar deputaţii şi senatorii vor fi aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, conform principiului reprezentării proporţionale. Preşedintele României era ales prin vot universal, secret, egal, direct şi liber exprimat.

Întrucât Constituţia României din 21 august 1965 nu mai corespundea realităţilor politice şi sociale ale momentului, s-a impus necesitatea adoptării unei noi Constituţii. Astfel, Parlamentul constituit în urma alegerilor din 20 mai 1990, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990, sa constituit în Adunare Constituantă, cu scopul adoptării unei noi Constituţii, după care

Adunarea Constituantă urma să se autodizolve şi să se organizeze noi alegeri. Constituţia din 8 decembrie 1991

Adunarea Deputaţilor şi Senatul, alese la 20 mai 1990, s-au constituit, de drept, în Adunare Constituantă. Prin Hotărârea nr. 1 din 11 iulie 1990, Adunarea Constituantă a prevăzut înfiinţarea unei Comisii de redactare a Constituţiei, care a supus spre aprobare Adunării Constituante noua Constituţie a României. Prin referendumul de la 8 decembrie 19911, noua Constituţie a României a fost aprobată

cu 8.464.624 (77,3%) voturi „pentru” şi 2.235.085 (20,4%) voturi „contra” şi a intrat în vigoarede la această dată, abrogând, în întregime, Constituţia din 21 august 1965.

1 Organizat conform Legii nr. 67/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 23 noiembrie 1991.

2 Titlul III al Constituţiei cuprindea reglementări privind organizarea şi funcţionarea statală a puterii poporului, bazată pe principiul statului de drept şi cel al separaţiei puterilor în stat. Art. 34 şi 35 ale Constituţiei prevedeau dreptul de vot, respectiv dreptul de a fi ales. Au drept de vot

cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii români cu drept de vot cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Candidaţii trebuie

să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României.Constituţia consfinţeşte principiul pluralismului politic în societatea românească, care este „o garanţie a democraţiei constituţionale” (art. 8). Totodată, Constituţia din 1991 consacră şi instituţii noi, care în contextul vieţii politice interne, au tangenţă cu procesul electoral.

Astfel, Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegereaPreşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. De asemenea, veghează la respectareaprocedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

Curtea de Conturi efectuează controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilorelectorale, în baza rapoartelor de venituri şi cheltuieli electorale pentru fiecare partid politic saucandidat independent.

2Avocatul Poporului (Ombudsman) are rolul de a veghea la apărarea drepturilor (inclusive electorale) şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. Consiliul Legislativ avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Rolul acestor instituţii este de a garanta corectitudinea, transparenţa procesului electoral şi de a contribui astfel la consolidarea statului de drept. La 26 noiembrie 1991 a fost adoptată Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale. Înconformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie, au fost adoptate Legea nr.

68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, care au abrogat Decretul-lege nr. 92/1990. Cele două legi organice au suferit în timp o serie de modificări şi completări.

Revizuirea Constituţiei

Evoluţiile sociale, politice, precum şi perspectiva integrării României în structurile euroatlantice au impus necesitatea adaptării Constituţiei din decembrie 1991 la noile realităţi.

Astfel, la 25 iunie 2002 a fost constituită Comisia pentru elaborarea propunerii privindrevizuirea Constituţiei, care, în aprilie 2003, a redactat prima variantă a propunerilor de revizuire a Constituţiei.