Clasificarea Fontelor

Referat
9.1/10 (7 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 3491
Mărime: 96.98KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marioara Abrudeanu,
prezentat la fac din pitesti sectia tcm,(este in limba romana)

Extras din document

Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care contin peste 2,11 % C si isi termina solidificarea cu un palier eutectic. Se caracterizeaza prin proprietati de turnare bune si fragilitate mare (nu se prelucreaza prin deformare plastica). Fragilitatea se datoreaza prezentei în structura a cementitei, în cazul fontelor albe, in proportie de peste 25 %, sub forma de masa de baza in eutectic cu o retea continus sau a prezentei grafitului, in cazul fontelor cenusii, care nu este susceptibil la deformare plastica.

Dupa aspectul casurii, fontele se clasifica în trei mari categorii:

– fontele albe, care prezinta in structura carbonul legat sub forma de Fe3C. Ele cristalizeaza la fel ca si otelurile dupa sistemul metastabil Fe–Fe3C;

– fontele cenusii, la care majoritatea carbonului este liber, sub forma de grafit, aspectul cenusiu este dat de grafit care în ruptura proaspata se detaseaza sub forma unui praf moale si unsuros, de culoare neagra. Fontele cenusii cristalizeaza dupa sistemul stabil;

– fontele pestrite care au in structura zone de fonta alba, alaturi de zone de fonta cenusie. Structura obtinuta in urma solidificarii este determinata de compozitia chimica a fontei si de viteza de racire.

Intr-o piesa, prin variatiia vitezei de racire de la o zona la alta, se pot obtine toate cele trei tipuri de structuri.

Fig.1. Diagrama de echilibru Fe-C

2.Fonte cenusii cu grafit nodular

Aparitia fontelor nodulare în 1947–1948 reprezinta o noua etapa in dezvoltarea teoriei si practicii turnarii metalelor.

Fonta cu grafit nodular a fost elaborata pentru prima data in cadrul cercetarilor efectuate de International Nickel Co (Inco). Ea are avantajul unor caracteristici mecanice superioare, datorita formei grafitului.

In vederea compactizarii grafitului se foloseste ca element modificator antigrafitizant Mg care mareste subracirea. El se introduce in fonta lichida la 1450°C, sub forma de feroalaj ce contine adeseori siliciu (Fe–Mg–Si) si elemente desulfurante si nodulizante (Ce, pamanturi rare). Exista mai multe teorii care explica nodulizarea grafitului. Cea mai frecvent utilizata considera ca nodulizarea se produce prin modificarea tensiunii superficiale a germenilor de grafit, modificare care favorizeaza cresterea uniforma a acestora.

Compozitia chimica a fontelor pentru nodulizare este 3,1–3,7 %C, 2–2,7 %Si, 0,15 – 0,3 %Mn, P < 0,12 % si S < 0,02 %.

Efectul de modificare dureaza 5 – 30 min, timp in care trebuie efectuata turnarea fontei, la 1400–1450 °C.

Fontele nealiate au r = 380 – 900 MPa, d = 2 – 17 %, duritate relativ mare (HB = 140–300) si rezilienta satisfacatoare. Microstructura fontelor nodulare poate fi cu masa metalica de baza feritica, ferito-perlitica (structura ochi de taur – fig.5.48) sau perlitica. Fontele nodulare au proprietati magnetice bune, fluiditate buna, contractie liniara mica.

Caracteristici mecanice si microstructuri ale fontelor cu grafit nodular

Marca fontei r [MPa] d[%] Duritatea HB Microstructura

Fgn 370–17 370 17 140–180 ferita

Fgn 420–12 420 12 150–200 ferita

Fgn 450–5 450 5 160–220 ferita + perlita

Fgn 500–7 500 7 170–240 perlita + ferita

Fgn 600–2 600 2 210–280 perlita

Fgn 700–2 700 2 230–300 perlita

Alierea fontelor nodulare cu Ni si Cu si tratamentul termic asigura valori superioare ale proprietatilor. In cazul fontelor aliate, tratate termic, se poate ajunge la r = 1500 MPa.

Se simbolizeaza cu Fgn urmat de rezistenta la tractiune, in MPa si alungirea în procente.

Fontele nodulare se folosesc la fabricarea organelor de masini supuse la oboseala, la uzare si la socuri puternice, cum sunt: arbori motor, roti dintate, piese pentru motoare si masini agricole, corpuri si capace de prese hidraulice, corpuri pentru ciocane. [5]

Preview document

Clasificarea Fontelor - Pagina 1
Clasificarea Fontelor - Pagina 2
Clasificarea Fontelor - Pagina 3
Clasificarea Fontelor - Pagina 4
Clasificarea Fontelor - Pagina 5
Clasificarea Fontelor - Pagina 6
Clasificarea Fontelor - Pagina 7
Clasificarea Fontelor - Pagina 8
Clasificarea Fontelor - Pagina 9
Clasificarea Fontelor - Pagina 10
Clasificarea Fontelor - Pagina 11
Clasificarea Fontelor - Pagina 12
Clasificarea Fontelor - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Clasificarea Fontelor.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Solidificării Pieselor Turnate din Fonta Cenușie

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE FONTEI CENUSII 1.1 CARACTERISTICI STRUCTURALE Caracteristic pentru structura fontelor cenusii este prezenta...

Tratamente Termice

Tratamentul termic este o succesiune de operatii care implica încalzirea la temperatura optima, menti¬nerea la aceasta temperatura pe o durata...

Oteluri

Introducere Otelurile inoxidabile prezinta un nivel al pregatirii mult imbunatatit fata de celelalte oteluri, ca urmare a prezentei a prezentei...

Materiale Ceramice Utilizate în Industrie

INTRODUCERE Ceramica constituie o grupă importantă de mărfuri care cuprinde o gamă largă de produse: articole de menaj, articole decorative,...

Fonte Albe

Fonte albe Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care conţine între 2,06% si 4,3% carbon. În afară de fier şi carbon, atât fontele cât şi...

Fonte

Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care conţine între 2,06% si 4,3% carbon. În afară de fier şi carbon, atât fontele cât şi oţelurile, mai...

Aluminiul și Aliajele Sale

Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatra, iar printre elemente ocupa locul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datorita...

Materiale

1.1. Generalitati In tehnica, obtinerea de produse impune neaparat si utilizarea categoriei de "material", ca parte componenta a "bazei materiale"...

Te-ar putea interesa și

Analiza Experimentală a unor Repere Metalice cu Compoziții Chimice din Sistemul de Aliere Fe3C Aflate în Componența unui Distribuitor al Fluxului de Presiune

CAPITOLUL I . Introducere Dezvoltarea principalelor ramuri industriale , metalurgia ; construcţia de maşini ; chimia ; energetica ; electrotehnica...

Modernizări pe Fluxul Tehnologic la Departamentul Furnale și Influența asupra Scăderii Nivelului de Risc de Accidentare și Îmbolnăvire Profesională

CONŢINUTUL PROIECTULUI Furnalul constitue agregatul propriu-zis destinat producerii fontei necesare procesului de elaborare a oţelului în...

Sa se Analizeze Posibilitatea Rentabilizarii Fluxului Tehnologic al Piesei de Tip Fiting in Atelierele de Tratament Termic

CAPITOLUL I STUDIUL TEORETIC PRIVIND INFLUENŢA ELEMENTELOR DE ALIERE ÎN FONTELE MALEABILE 1.1. PREZENTARE GENERALĂ A FONTELOR MALEABILE...

Metalurgia Fontelor

1.METALURGIA FONTEI Fierul pur nu prezinta importanta practica. In schimb, aliajele fierului cu carbonul-fonta si otelul-sunt materialele metalice...

Tehnologia turnării - roată de curea

CAPITOLUL l STUDIUL PIESEI TURNATE Fulia este realizata din fonta cenuşie, Fc 250. Fontele cenuşii sunt aliaje ale fierului cu carbonul in care...

Studiu și Analiza Asupra Proceselor de Realizare a Pieselor prin Turnare

1.Noţiuni generale privind fonţele de turnătorie 1.1 Clasificare fontelor O primă categorie de fonte utilizate în turnătorie sunt cele denumite...

Alegerea Materialelor și Tratamentelor Termice

MODULUL 1 Material Cheltuieli de energie în petrol [T/h] Cheltuieli energetice [Kcal/cm3] Oţel 1,0 82 Aluminiu 1,2 112 Cupru 5,6 158...

Studii privind Analiza Materialelor Metalice

PREGĂTIREA PROBELOR METALOGRAFICE A. Noţiuni introductive Structura are o influenţă majoră asupra caracteristicilor mecanice şi condiţionează...

Ai nevoie de altceva?