Oțeluri

Introducere

Otelurile inoxidabile prezinta un nivel al pregatirii mult imbunatatit fata de celelalte oteluri, ca urmare a prezentei a prezentei cromului si nichelului in masa de baza, care micsoreaza conductibilitatea termica si sporesc intr-o anumita masura duritate si coeficient de ecruisare.

Utilizarea alierii cu sulf sau seleniu in vederea cresterii prelucrabilitatii prin aschiere a acestor oteluri, poate fi luata in considerare doar in cazul utilizari acestora in medii putin agresive. In cazul unor medii puternic agresive prezenta incluziunilor sulfurice poate accelera depasiva masei metalice si in aceste cazuri pe lânga utilizarea seleniului, care sa permita obtinerea unor sulfuri globulare, se utilizeaza adaosuri suplimentare de molibden precum si tratamente chimice de pasivare.

O clasificare initiala a otelurilor a fost:

-oteluri inoxidabile martensitice ;

-oteluri inoxidabile feritice ;

-oteluri inoxidabile austenitice;

Dupa o perioada mai îndelungata de timp otelurile inoxidabile cunoaste o etapa de evolutie rapida, atât din punct de vedere al cercetarilor de laborator, cat si din punct de vedere industrial.

Dupa compozitia chimica otelurile inoxidabile se clasifica astfel:

-oteluri inoxidabile cu crom;

-oteluri inoxidabile cu crom-nichel;

-oteluri inoxidabile cu crom-nichel-molibden;

Din punct de vedere al structurii avem:

-oteluri martensitice ;

-oteluri feritice;

-oteluri austenitice;

-oteluri austenito feritice;

-oteluri martensito-feritice;

oteluri martensitice sau austenitice cu faze dure.

De remarcat, in cazul aliajelor termale Fe-Cr-Ni, este faptul ca pentru largirea buclei ³ in diagrama T-%Cr, este necesara o concentratie mare de Ni decât atunci când avem sistemul Fe-c. Aceasta arata ca capacitatea de stabilizare a fazei gama a carbonului este mai mare decât a nichelului. Pentru a obtine structura ³ intr-un aliaj de 18% Cr trebuie sa adaugam minim 8% Ni, in timp ce intr-un aliaj cu 17% Cr, structura austenitica se obtine la 0.2% C.

Austenitizarea aliajelor Fe-Cr-C cu 17-18%Cr , intre T1 si T2 urmata de calire conduce la o structura martensitica, in timp ce pentru un aliaj Fe-Cr18-Ni8 se obtine o structura austenitica. Prin calirea otelului din domeniul austenitic , structura austenitica este cu atât mai stabila cu cat continutul de carbon al otelului este mai ridicat.

Sectiunea prin diagramele termale paralele planului vertical T-%Ni arata ca cresterea procentului de crom largeste domeniul feritic. Un aliaj cu 18% Cr ramane feritic la orice temperatura daca contine mai putin de 4%Ni.

In aliajele industriale, numarul de ele mente de aliere este mai mare decât trei. Faptul ca nichelul este adeseori un metal deficitar, a dus la înlocuirea lui cu alte elemente gamagene pentru a obtine structuri austenitice in oteluri inoxidabile, pastrând 18%Cr, ca principal element de aliere, pentru formarea filmului se pasivare ce asigura rezistenta la coroziune .