Tehnologii avansate - obținerea polimerilor

Introducere. Generalitati

Multe articole fabricate mai demult din lemn, metal sau alte materiale se fac astazi din material plastic. Toate materialele plastice au un lucru în comun -ele sunt modelate prin procese ce folosesc caldura, presiunea, sau pe amândoua.

Majoritatea materialelor plastice sunt substante chimice numite polimeri - substante formate din molecule legate în lanturi. Multi polimeri, precum polietilena si nailonul, sunt materiale sintetice (artificiale). Dar alti polimeri apar în forma naturala.

Celuloza, de exemplu, este un polimer care apare în peretele celular al plantelor si este principalul constituent al lemnului. Celuloza consta din grupuri de sase atomi de carbon, zece atomi de hidrogen si cinci atomi de oxigen, legate pentru a forma lanturi lungi. Majoritatea polimerilor sunt materiale organice (pe baza de carbon), dar unele, precum azbestul, sunt anorganice.

Primele materiale plastice

Descoperirea care a condus la industria modena a materialelor plastice s-a produs în anul 1862; când un chimist englez pe nume Alexander Parkes a introdus un material plastic numit parchezina, care era o forma de azotat de celuloza. El a obtinut acest material tratând celuloza cu acid, pentru a-i modifica structura, si a folosit ulei de ricin pentru a plastifica materialul.

Desi tehnica lui Parkes functiona bine în laborator, ea era dificil de efectuat ca proces cornercial, pe scara larga. Cu doi ani mai târziu, în 1864, problernele de care s-a împiedicat Parkes au fost depasite, în SUA, de John Wesley Hyatt. În locul uleiului de ricin, Hyatt a folosit camforul drept plastifant sl a descoperit ca acest proces functiona bine pe scara larga. El a numit noul produs celuloid. Curând acesta a fost folosit pentru fabricarea a sute de articole, precum mânere de cutite, bile de biliard si fllme fotografice.