Actori Politici Colectivi

1. Geneza, definitie, functii, tipuri, sisteme partidiste

Unul dintre cele mai remarcabile elemente ale politicului in lumea comtemporana este uimitoarea popularitate a democratiei. Multi utilizeaza cuvantul democratie, intr-un mod ipocrit; cu alte cuvinte democratia este atat de populara, incat fiecare va incerca sa-si lege propria ideologie de ea, oricare ar fi aceasta.Adeptii diferitelor ideologii, au pur si simplu idei diferite despre cum se realizeaza democratia. Aproape toti sunt de acord ca democratia este un lucru bun, dar nu sunt de acord despre cum este mai bine sa fie realizata.

``Democratia``, ca termen si democratia ca forma a vietii politice, isi au originea in Grecia antica. Termenul provine de la combinarea substantivului ``demos``, insemnand ``oameni`` sau ``oameni obisnuiti`` si verbul kratein, a stapani.

Geneza partidelor politice moderne se regaseste in perioada trecerii de la feudalism la capitalism, in timpul luptei antifeudale purtate de burghezie.

Partidul politic, este o forma de asociere caracterizata prin reunirea voluntara a membrilor, cu o gandire si actiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese si idei, toate grupate pe un fundament politic ideologic acceptat si insusit de membrii sai.

Max Weber, considera partidul politic „o asociatie de oameni liberi, voluntar constituita, necesara societatii, cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale”. Partidul politic isi desfasoara activitatea in baza unui program politic care se fundamenteaza pe o anumita doctrina.

Programul este cel care orienteaza si directioneaza activitatea partidului, ii da sens si finalitate. In ceea ce priveste denumirea partidelor politice, acestea pot aparea sub o diversitate de nume, in care poate fi sau nu inclusa cea de ``partid``, aceasta putand fi inlocuita cu cea de conventie, front, asociatie,etc. Partidele politice sunt caracterizate de o mare mobilitate sociala, membrii acestora avand posibilitatea aderarii sau dimpotriva, a parasirii organizatiei.

Principala functie a partidelor politice este reprezentata de functia politica. Partidele aflate la putere, au un rol major in cosntituirea si functionarea principalelor institutii statale, in luarea deciziilor si aplicarea acestora, in oraganizarea si conducerea vietii social-politice. In schimb pentru partidele aflate in opozitie, functia politica se traduce in principal prin monitorizare, influentarea puterii, prin prezentarea catre opinia publica, catre electorat, a eventualelor disfunctionalitati ale puterii, revenirea la putere este obiectivul oricarui partid aflat in opozitie.

O alta functie a partidelor politice este reprezentata de functia de organizare si conducere a activitatii partidului, de mentinere a unei permanente legaturi, comunicatii cu propriile organizatii, membri si simpatizanti, aceasta functie urmareste atragerea de noi membri si simpatizanti politici.

Functia teoretico-ideologica, vizeaza mai multe obiective: dezvoltarea si adaptarea propriei paradigme doctrinare la conditiile social-istorice, la elaborarea programului politic, a strategiei si tacticii politice a patridului, aceasta functie devine deosebit de activa in perioada luptei electoarle, in virtutea sa organizandu-se, orientandu-se si conducandu-se lupta politica a partidului.

Literatura de specialitate, consemneaza urmatoarele tipuri de partide politice:

1) partidele ideologice, care se constitie si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a unei filozofii ideologice, de exemplu: partidul liberal, partidul conservator, social-democrat.

2) partidele istorice, a caror aparitie si functionalitate este legata de anumite momente sau obiective istorice (eliberarea nationala, cosntituirea statului national, modernizarea acestuia, etc).

3) partidele de interese, au ca principal mobil al aparitiei si functionalitatii, realizarea unui anumit interes care poate fi:national, religios, economic, de grup, de clasa sociala, etnic,; de exemplu: partidele ecologiste, etnice, partida rromilor, etc.

4) partidele de tendinta, sunt acele partide a caror aparitie si functionare are ca suport opinia, interesul unor largi categorii sociale, realizarea unor obiective social-politice.

5) partidele personale, sunt create in jurul unor personalitati, de regula, politice si beneficiaza de prestigiul. forta si carisma acestora; de exemplu: partidul gaulle-ist din Franta, creat in jurul personalitatii lui Charles de Gaulle.

6) partidele de cadre, se constituie si reunesc un numar mic de membri, dar care au deosebita fosrta si energie, calitati organizatorice si politice, putand influenta si mobiliza importante grupuri si segmente sociale.

7) partidele de masa, pun pe primul plan, numarul membrilor si au in vedere mai putin sau deloc calitatea acestora, o asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste.