Cuprins
- Capitolul I
- Aspecte generale privind partidele politice 3
- 1.1. Definirea noţiunii de partied politice şi scopul 3
- 51.2. Trăsăturile partidelor politice 5
- 1.3. Funcţiile partidului politic 6
- Capitolul II
- Tipuri de partide politice contemporane 8
- 2.1 Tipuri de partide politice contemporane 8
- 2.2 Sisteme politice 9
- Capitolul III
- Dualism stanga-dreapta 13
- 3.1 Dualism stanga-dreapta 13
- Concluzii 20
- Bibliografie 21
Extras din referat
ACTORI POLITICI COLECTIVI
CAP I. Aspecte generale privind partidele politice
I.1.Definirea noţiunii de partied politice şi scopul acestora
Studierea scenei politice dintr-o ţară sau alta presupune analiza actorilor al caror joc animă viaţa democraţiei.Acţiunea politică este rezultanta angajării actorilor individuali sau colectivi pentru putere.
În cadrul societăţii, activitatea politică se realizează nu numai prin intermediul statului, a instituţiilor şi organismelor ce ţin de aceasta, ci şi printr-o vastă şi complex reţea de organizaţii şi instituţii nestatale.În cadrul celor din urmă se relevă prin importanţă, prin rol şi manifestare(care le confer o poziţie aparte), partidele politice.Existenţa partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic reprezintă un element esenţial al vieţii democratice în cadrul societăţilor moderne.Unii autori afirmă chiar că democraţia începe şi există numai odată cu apariţia şi dezvoltarea partidismului, relevând astfel legătura necesară şi esenţială dintre voinţa societăţii şi luarea acesteia în considerare în cadrul actului concret de guvernare, de exercitare a puterii publice.
Noţiunea de partid are la bază din punct de vedere etimologic latinescul pars-partis şi desemnează o grupare de oameni constituită în mod voluntar, animaţi de aceleaşi idei, concepţii, interese, scopuri care acţionează în comun în baza unui program, în vederea realizării acestora.
G.Burdeau propune definirea partidului ca grup de indivizi care, profesând aceleaşi vederi politice se străduiesc să le facă să preleveze şi, raliindu-se cel mai mare număr posibil de cetăţeni, urmăresc cucerirea puterii sau, cel puţin , influenţarea deciziilor ei.
Geneza partidelor politice moderne se găseşte în perioada trecerii de la feudalism la capitalism, în timpul luptei antifeudale purtate de burghezie.
În concepţia lui P. P. Negulescu, partidele police se nasc ,,prin gruparea cetăţenilor în organizări politice diferite, dupăideile lor cu privire la direcţia pe care trebuie să o urmeze dezvoltarea satului respective şi la mijloacele cele mai potrivite de a uşura şi de a grăbi acea dezbvoltare”.
Partidele sunt cele care creează prin reprezentanţii lor aleşi instituţiile politice(parlamentul, guvernul, instituşţia şefului statului) şi tot ele, prin aceiaşi reprezentanţi, le asigură funcţionalitatea.
Max Weber considera partidul politic ,,o asociaţie de oameni liberi, voluntar constituită, necesară societăţii, cu un program, cu obiective ideale sau maeriale”.
D. Gusti apreciază partidul politicdrept o asociaţie liberă de cetăţeni uniţi în mod permanent prin interese şi idei commune, de caracter general, asociaţie ce urmăreşte, în plină liuminăpublică, a ajunge la putere, la guvernare pentru realizarea unui ideal etic şi social.
Partidul politic este o formă de asociere caracterizată prin reunirea voluntară a membrilor, cu o gândire şi acţiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese şi idei, toate grupate pe un fundament politic-ideologic acceptat şi însuşit de membrii săi.
Potrivit reglementării actuale din ţara noastră, partidele politice contribuie(ca personae juridice cu drept public) la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţinale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei politice, participă cu candidaţi în alegeri şi în constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.
Roulu partidelor politice nu se limitează la perioada alegerilor.Ele desfăşoară şi activităţi de formare, conştientizare şi educare, propunând o anumită concepţie privind raporturile politice, fundamentează pe o construcţie doctrinară structural.
P.P. Negulescu scria că înţelegem mai bine formarea partidelor dacă cercetăm ,,motivele care pot să determine hotărârea cetăţenilor de a-şi îndrepta activitatea politică pe un drum sau altul”.Aceste motive sun de două categorii:una de ordin logic, alta de ordin pshologic.Prima categorie priveşte valoarea general a ideii lor în jurul cărora se formează grupurile politice, iar a doua folosul personal pe care membrii lor pot să-l tragă, direct sau indirect, individual sau ca unităţi ale unei categorii sociale.
Partidele care devin partied de guvernământ dispun de pârghiile eficiente(pârghiile puterii) prin care îşi pot instituţionaliza platformele lor, politica lor putând deveni politică de stat, voinţa lor putându-se impune ca voinţă obligatorie pentru societate, această voinţă politică se va exprima juridic în legi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Actori Politici Colectivi.doc