Analiza SWOT România Securitatea Mediului

Infrastructura de mediu din România este insuficient dezvoltata, datorita neglijarii în trecut a aspectelor legate de mediu. România nu dispune înca de sisteme adecvate pentru managementul anumitor factori de mediu (deseuri, apa potabila, apa reziduala) si nici de o abordare sistematica a riscurilor legate de mediu (inundatii, zone contaminate, zone industriale care au un grad mare de risc, etc). Pe de alta parte, zonele necontaminate, peisajele unice si bogata diversitate biologica (parcuri si rezervatii naturale) reprezinta un potential deosebit care poate fi exploatat pentru dezvoltarea turistica a tarii. Aceasta necesita însa un minim de investitii în domeniul protectiei mediului si conservarii naturii.

Obiectivele specifice legate de infrastructura de mediu ce ar trebui urmarite pot fi sintetizate în urmatoarele puncte:

- Construirea de sisteme de management pentru resursele naturale;

- Îmbunatatirea procesului de prevenire a riscurilor de mediu;

- Extinderea actiunilor de conservare a naturii si de protectie a mediului.

Mai concret:

Construirea de sisteme de management pentru resursele naturale trebuie sa aiba ca rezultat o crestere a populatiei cu acces continuu la apa potabila de calitate si o crestere a volumului de apa reziduala tratata înainte de a ajunge în receptorii naturali. Ar trebui de asemenea sa conduca la o crestere a ponderii deseurilor eliminate prin sisteme de management ecologice, sigure din punct de vedere al mediului, si la o crestere a cantitatii de deseuri municipale;

Îmbunatatirea procesului de prevenire a riscurilor de mediu trebuie sa aiba ca rezultat actiuni preventive întreprinse asupra a suprafetei considerata a fi expusa potentialelor riscuri de mediu, reabilitarea zonelor industriale si foste zone militare puternic poluate, precum si masuri luate în întreprinderile industriale si producatorii de energie cu emisii periculoase, pentru a le aduce în limitele prevazute de reglementarile UE;

Extinderea actiunilor de conservare a naturii si de protectie a mediului va avea ca rezultat investitii pentru conservarea naturii în mare parte din cele 1.234.710 ha arii protejate ale României, inclusiv includerii de zone noi si reîmpadurirea unor zone.

Strategia nationala de protectie a mediului trebuie sa se bazeze pe combinarea investitiilor cu masurile „soft” aferente, pentru a asigura rezultate maxime.

Strategia necesita o combinare a activitatilor implementate la nivel central si local.

Independent de nivelul de implementare(local sau central), se vor respecta urmatoarele principii:

- Concentrarea activitatilor într-un numar limitat de domenii de interventie, în vederea obtinerii unor efecte maxime;

- Asigurarea sustinerii financiare si a eficientei actiunilor;

- Rapiditate în procesul de pregatire si implementare a proiectelor;

- Acordarea prioritatii, acolo unde este posibil, tehnologiilor inovatoare.

În domeniul infrastructurii mediului, se va pune accentul pe constructia de sisteme mai performante de management al resurselor naturale, în primul rând dezvoltarea unui sistem integrat de management al apei. Aceasta implica investitii în retelele de alimentare cu apa, inclusiv extinderea retelei urbane si reabilitarea ei în vederea reducerii pierderilor, precum si îmbunatatirea sistemului de canalizare si de tratare a apei.

Referitor la deseuri, se va promova o mai buna organizare a sistemului de colectare prin intermediul economiilor de scara, concomitent cu o extindere a managementului deseurilor speciale. Aceste actiuni vor trebui însotite de o modernizare a tehnicilor de management al deseurilor, precum si de activitati pilot care sa promoveze incinerarea si compostarea, ca si reciclarea deseurilor.

Prevenirea riscurilor legate de mediu va necesita dezvoltarea actualului sistem de monitorizare si informare, pentru îmbunatatirea bazei informationale. Datele din domeniul epidemiologic trebuie verificate tinând cont de factorii de risc de mediu, pentru a identifica zonele unde trebuie luate masuri urgente. Pe baza informatiilor existente, se vor întreprinde în principal actiuni de protectie împotriva inundatiilor în cinci bazine hidrografice: Siret, Prut, Mures, Tisa, Crisuri printr-o combinatie de diguri, rezervoare si masuri de protectie în zonele mlastinoase. Datele privind poluarea apei vor servi la identificarea zonelor unde se vor întreprinde activitati pilot de reabilitare a zonelor industriale si a fostelor zone militare, în timp ce datele privind poluarea aerului vor servi la identificarea actiunilor de reducere a emisiilor de gaze din instalatiile industriale.

Strategia va asigura si un minimum de investitii în conservarea naturii, concentrându-se pe rezervatiile naturale si parcurile care trebuie urgent reabilitate si promovând actiuni de reîmpadurire în zonele afectate de incendii si boli ale arborilor.

Domenii de interventie, tipuri de masuri

Masurile întreprinse vor avea drept scop îmbunatatirea calitatii apei si implicit a sanatatii populatiei, cu accent pe furnizarea de apa potabila si tratarea apei reziduale pentru o populatie cât mai numeroasa. Un obiectiv suplimentar va fi cresterea eficientei utilizarii resurselor de apa. Se va acorda o atentie sporita zonelor foarte poluate, în care investitiile ar putea avea efecte directe semnificative asupra mediului (asupra apei, solului, florei, faunei), precum si marilor aglomerari urbane, în cadrul carora vor fi vizate localitatile mai mici, cu o populatie între 50.000-100.000 locuitori.

Activitatile vor include reabilitarea si extinderea resurselor de apa prin amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, constructia si reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile, îmbunatatirea si extinderea retelelor de distributie a apei, reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare, precum si reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apei reziduale. De asemenea, se vor lua masuri în vederea reducerii efectelor daunatoare ale apelor, prin lucrari de aparare împotriva inundatiilor. Masurile se vor finanta prin programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.

Desi datorita restrictiilor financiare, principalele optiuni pe termen scurt si mediu referitoare la managementul deseurilor vor continua sa fie acelea de eliminare prin depozitare, Planul national de Management al Deseurilor, bazat pe Strategia Nationala de Management al Deseurilor, are ca obiectiv promovarea unor optiuni superioare de management al deseurilor. În primul rând, masurile din acest domeniu se vor concentra pe depozitarea în conditii ecologice. În conformitate cu Strategia Deseurilor, ele vor urmari însa si reducerea volumului deseurilor si crearea conditiilor ca deseurile generate sa fie mai putin daunatoare pentru sanatatea populatiei si pentru mediul înconjurator. Aceasta presupune ca ele sa fie mai rapid reutilizate în circuitul economic sau mai usor de reintegrat în mediul înconjurator.

Pentru perioada 2004-06, masurile la nivel national în domeniul managementului deseurilor se vor concentra asupra investitiilor cu impact regional/judetean/zonal. Conform Planului National de Management al Deseurilor si al Strategiei Nationale ISPA-Mediu, masurile vor fi axate pe dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor. Activitatile vor include construirea de noi depozite ecologice pentru deseuri, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare si reciclare, închiderea unor depozite vechi de deseuri menajere, management adecvat al deseurilor periculoase. În plus, se vor întreprinde actiuni pentru dezvoltarea unui sistem national pentru managementul deseurilor generate de sectorul medical, pentru dezvoltarea unor sisteme de reciclare în industrie, precum si pentru recuperarea uleiurilor si bateriilor folosite. Masurile vor fi finantate prin Programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.

Masurile legate de reducerea impactului pe care îl au întreprinderile industriale si producatorii de energie asupra mediului înconjurator vor include actiuni de protectie a calitatii aerului, axate pe dezvoltarea unui sistem national de monitorizare. Vor fi întreprinse actiuni pentru reabilitarea instalatiilor mari de ardere din sectorul energetic, modernizarea capacitatii de de-poluare industriala, precum si reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati industriale. Masurile vor fi finantate prin Programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.