Comportament politic

1. Caracteristica generală a tuturor sondajelor de opinie este de a găsi un algoritm care să

explice intenția de vot a electoratului.

Toți analiștii politici își aleg un procent din electorat care este alcătuit din diverse persoane

care, pe cât posibil să respecte la scară configurația întregului electorat (educație, vârstă, domiciliu

- urban + rural, religie etc.). Această abordare integrală suferă - în opinia autorului - din mai multe

aspecte, și, în mod special, datorită minorităților. Cred că nu aceasta este principala deficiență.

Deficiența constă chiar în psihicul uman. Sondajul de opinie se bazează pe un set de întrebări bine

stabilite și s-ar putea ca nici o opțiune de răspuns să fie agreată de repondent.

2. Deficiențele abordării în întreg a intenției de vot printr-un simplu algoritm, chiar dacă sunt

introduse mai multe variabile este faptul că toate sondajele pornesc de la intenția de vot „pozitiv”

(pentru un partid sau candidat) fără a ține cont de votul „negativ” exprimat pentru a sancționa pe

contracandidați.

După cum s-a văzut și în România la unele alegeri, populația cu drept de vot a sancționat

partidul aflat la guvernare chiar dacă erau simpatizanții acelui partid. Principala explicație oferită

de majoritatea unor astfel de alegători ar fi că reprezentanții acelui partid au trădat așteptările,

interesele partidului și că nu-i mai reprezintă.

3. Pentru o determinare exactă a intenției de vot ar trebui ca sondajul respectiv să se repete și

cu alte întrebări elocvente dar cu aceeași repondenși ceea ce este imposibil de realizat.

Această idee este susținută ca în timp relativ scurt intenția de vot mai ales la cei nehotărâți

se poate schimba. Am să dau un exemplu observat personal: alegeri 2000. O persoană susținător

infocat al PSD și al lui Iliescu vede la televizor o altercație între Iliescu și un protestatar.

Comentariul persoanei respective: „nu-l mai votez pe Iliescu că avea o atitudine de golan când se

certa cu protestatarul”. Omul a votat cu Vadim. În 2004, atitudinea de „golănaș” a lui Băsescu nu

l-a oprit însă pe cetățeanul respectiv să voteze cu ...Băsescu.

4. Scopul principal al unui sondaj de opinie este acela de a determina schimbările

instituționale semnificative care duc la pierderea suportului electoral de către un partid sau

candidat și câștigarea acestuia de către un alt partid sau candidat

Nu totdeauna aceasta regulă este adevarată. A se vedea alegerile prezidențiale din 2009.

Când Băsescu a câștigat afirmând că a fost într-o continuă luptă cu Guvernul Liberal. Oamenii nu

au realizat că de un an Guvernul era format din oamenii lui Băsescu, respectiv PDL, pretins tot

liberal. Și, dupa cum spunea Talleyrand: ”Eu nu mint niciodată, dar nimeni nu mă poate obliga să

spun adevărul.”