Comportamentul de Vot și Influențele mass-media

Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora exprimata prin vot. Democratia este guvernarea de catre popor, puterea suprema revenind acestuia, fiind exercitata direct de catre el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral liber. Democratia reprezinta singurul regim cu o orientare hotarata capabila sa determine indivizii sau grupurile sociale sa judece normal. Alegerile au functia de reglator central al unei societatii democratice, ele condensand valorile de libertate si egalitate care stau la baza acesteia.

Votul este centrul unei “mobilizari colective” cu ajutorul careia atat guvernantii, cat si guvernatii devin responsabili de transformarea pasnica a unei societati deschise. Votul reprezinta puterea centrala in jurul careia graviteaza intregul demers teoretic si empiric, fie ca votul este o alegere rationala, fie ca este un tip de alegere simbolica sau, tranzactie, negociere publica mediata si mediatizata.

Sistemul politic este acel pol simbolic in cadrul caruia grupul social se defineste si se reprezinta, si gratie caruia se formeaza si prinde contur. Sistemul politic recepteaza cerintele care vin din mediul societal, prin intermediul unor suporturi care sunt reprezentate de partidele politice, urmand ca apoi sa ia decizii prin adoptarea politicilor guvernamentale, aceste decizii reprezentand actiunea, insasi guvernamentarea. Actiunea determina noi cerinte, pe care sistemul politic le recepteaza printr-o bucla de feed-back, fapt ce duce la ajustarea activitatii viitoare:

CERINTE

SISTEMUL POLITIC

DECIZII PRIVIND CURSUL POLITICII

SUPORTURI

Pentru ca sistemul politic este un sistem deschis, care se gaseste intr-o stare de echilibru dinamic generata de interactiunile cu mediul sau cu alte sisteme, el este relationat si cu sistemul electoral.

Sistemul electoral ca factor de structurare a sistemului politic si de guvernare are un rol deosebit de important, chiar fundamental. El este un factor necesar pentru functionarea democratica a unei societati, chiar daca nu este si suficient, deoarece sunt si alte elemente care influenteaza dezvoltarile politice.

Comportamentul politic cuprinde atat reactii interne, cum ar fi atitudinile si convingerile, cat si actiunile direct masurabile care pot fi evaluate, cum sunt votul si campaniile electorale.Asadar, comportamentul de vot se inscrie in sfera larga a comportamentului politic si reprezinta un domeniu de cercetare, preocupat de modul in care oamenii au tendinta sa voteze in alegeri, motivele pentru care voteaza astfel si felul in care reactioneaza la influentele exterioare.Sau este la fel de important de ce unii oameni nu voteaza, cati sunt acestia si daca au caracteristici diferite de cele ale celor care efectiv merg la vot.

In analiza comportamentului de vot, literatura de specialitate are in vedere doua tipuri principale de abordari, si anume cea care vine din zona stiintelor sociale si alta care vine din zona marketingului.

Componenta de baza a analizei sociologice e actorul social, alegatorul potential, insa comportamentul sau trebuie analizat in relatie cu influentele exercitate de campul social si institutional. Astfel, in viziunea perspectivei sociologice, votul redus la comportament este explicat pe de o parte, cu ajutorul caracteristicilor culturale, istorice si sociale ale entitatilor spatiale in care traieste individul, si pe de alta parte prin analiza psihologica a comportamentului electoral individual, care a trecut de la modelul ingust, traditional al votantului, vazut doar ca exponent al unui partid, la modelul mult mai complex al alegatorului autonom si reflexiv care decide in urma interactiunilor complexe dintre datele personale si cele contextuale.

Perspectiva sociopsihologica focalizeaza atentia asupra stabilitatii atitudinii in timp a cetatenilor, incluzand determinante ca preferintele politice, orientarile ideologice stanga-dreapta, imaginea partidului si a candidatului, precum si caracterizarea actiunii actorilor politici in functie de rezultate.

Sub aspect psihologic, social si politic, alti factorii ce determina influenta asupra votului sunt: afilierea la un partid, familia si /sau prietenii, varsta, sexul, ocupatia, religia, nationalitatea, locul de rezidenta, educatia, venitul.