Conceptul și Esența Regimului Politic

REFERAT

Conceptul si esenta regimului politic.

Regimurile politice sunt concepute ca reprezentînd modalitati de exercitare a puterii într-un spatiu institutional dat. Regimurile politice reprezinta formele prin care se exteriorizeaza actiunea puterii, prin intermediul organelor constitutionale vizînd "puterile statului", actiunea lor reciproca, rolul si functiile organelor statului reglementate prin constitutii, legi, acte normative etc. Regimul politic nu provine exclusiv din regulile constitutionale, ci el rezulta din combinarea sistemului constitutional cu sisteme de partide care modeleaza viata politica. Fundamentarea conceptuala si definirea regimului politic în politologia contemporana cunosc o diversitate de modalitati care în esenta îsi propun sa raspunda la întrebarile: a) cum sunt alese organele guvernamentale?; b) care este srtuctura fiecaruia dintre ele?; c) cum sunt repartizate între ele functiile guvernamentale?; d) exista vreo limita a puterii lor fata de cei guvernati?

În definirea regimului polotic se confrunta conceptii si tendinte diferite cum sunt:

- cea liberala

- autoritara

- democratica

- tehnocratica

- elenista - avînd drept repere legitimitatea puterii si modul în care

se exercita ea. Motivatia ideologica fundamentala în doctrinele oficiale practicate in Vest si Est sta si la baza disjunctiei regimurilor politice, asa cum s-au cristalizat si au evaluat ele în Europa postbelica, astfel ca, în tipm ce democratiile occidentale consemnau pluralismul politic ca valoare axiala a regimului politic pluripartidist, ideologia marxista, considerînd clasa muncitoare ca principala forta a progresului istoric, legitima politic monopartidist si monopolismul ideologic al acestei clase sociale.

Regimul politic exprima modul în care practic se exercita puterea integrînd ca elemente constitutive conditiile în care se realizeaza atributiile de sef al statului, raporturile specifice se stabilesc între organul chemat sa

îndeplineasca aceste atributiisi celelalte categorii de organe, în deosebi

parlamentul si guvernul. Republica - spre exemplu  semnifica acel regim politic în care puterea este "un lucru public" (res publica), ceea ce implica, în mod necesar exercitatea puterii nu în virtutea unui drept propriu (drept divin, ereditar), ci în virtutea unui mandat conferit de catre corpul social. Astfel definita, republica se opune monarhiei sau regatului, dar nu se confunda eo ipso cu democratia, asa încat, o monarhiepoate fi democratica, iar o republica poate fi monocratica.

Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare a sistemului politic, a puterii politice, îndeosebi, modul de constituire si actiune a organelor de stat, în raport cu cetatenii - fiind determinat, în ultima instanta, de raporturile de forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat. Regimul politic nu se identifica deci cu forma de guvernare care se refera la raporturile dintre diferite organisme ale statului si procesul lor de constituire. În acest sens, pot sa existe ca forma de guvernare:

- monarhii absolute sau constitusionale

- republici prezidentiale sau parlamentare.

Din perspectiva doctrinar - ideologica este de mentionat ca doctrina liberala slabeste autoritatea celor care guverneaza în folosul libertatii celor guvernanti, în vremele ce doctrinele autoritare, totalitare, pun accentul pe întarirea autoritatii guvernamentale în detrimentul celor guvernanti. În sens restîns, termenul de regim politic se aplica numai la structura guvernamentala a unui tip particularde societate omeneasca: natiunea, în care, organiyarea guvernamentala este cea perfectionata.

În sens larg, se numeste regimul politic, forma pe care o ia, într-un rgup social dat, deosebirea generala dintre conducatori si condusi.

Valoarea unui regim politic depinde în masura covîrsitoare de valoarea oamenilor care îl compun, astfel ca, procedeele de selectionare a acestor oameni formeaza unul din fundamentele esentiale ale regimului. Autoritatea celor care guverneaza si libertatea celor guvernati, pe fondul alegirilor democratice, constituie unul din mijloacele cele mai eficace care au fost gasite, pentru a stapîni puterea si a realiza exigentele doctrinei liberale.

Deosebirea cea mai profunda, care separa diversele categorii de regimuri politice, decurge din faptul daca cei care guverneaza sunt sau nu emanatia unor alegeri generale corecte ti sincere. Sunt importante, în aceasta privinta, promovarea procedeelor de alegeri pentru desemnarea conducatorilor unui stat de la cele ereditare, a alegerii propriu zise pîna la cooptare, tragere la sorti sau cucerirea efectiva a puterii etc. În aceasta privinta, procedeele de alegeri se pot grupa în doua categorii si anume:

a) procedee democratice, prin care se încredinteaza direct celor guvernati alegerea guvernantilor;

b) procedee nedemocratice, respectiv cele care fac ca alegerea celor care guverneaza sa se sustraga oricarei actiuni din partea celor guvernanti