Conflictul din Georgia

Conflictul din Georgia

De ce un conflict?

Conflictul dintre Rusia si Georgia de anul 2008, aminteste faptul ca Europa nu este imuna la confruntari armate. Parea ca amenintarile grave ridicate de reorganizarea Republicilor din fosta Uniune Sovietica, ar putea fi atenuate prin procesul de democratizare a regiunii si de cresterea cooperarii economice intre estul si vestul Europei. S-a sperat ca formele traditionale de conflict, asa-numitele „conflicte inghetate”, vor ramane doar la nivel diplomatic si ca ostilitatile vor fi limitate la cateva lupte izolate.

Cronologia conflictului

noiembrie 1989 - Osetia de Sud isi proclama autonomia fata de Republica Sovietica Socialista Georgiana.

decembrie 1990 - Georgia si Osetia de Sud au declansat un conflict armat care dureaza pana in 1992.

noiembrie 1996 - Osetia de Sud isi alege primul presedinte.

decembrie 2001 - Osetia de Sud il desemneaza pe Eduard Kokoiti drept presedinte al republicii, acesta cerand Moscovei sa ii recunoasca independenta si sa accepte integrarea sa in teritoriul rus.

ianuarie 2005 - Rusia aproba planul Georgiei de acordare a unui statut de autonomie extinsa Osetiei de Sud in schimbul renuntarii la ambitiile de dobandire a independentei.

noiembrie 2006 - Populatia Osetiei de Sud sustine in cadrul unui referendum decizia de separare a teritoriului de Georgia, care a considerat acest act ca parte din planul Rusiei de provocare a unui conflict armat.

aprilie 2007 - Parlamentul georgian aproba o lege privind infiintarea unei administratii temporare in Osetia de Sud, intensificand tensiunile in relatiile cu Rusia.

iunie 2007 - Separatistii sustin ca Georgia a atacat capitala regiunii, Thinvali, prin tiruri de mortiera si

focuri trase de lunetisti, acuzatii respinse de Tbilisi.

octombrie 2007 - Negocierile dintre Georgia si Osetia de Sud, mediate de OSCE, esueaza.

martie 2008 - Osetia de Sud cere comunitatii internationale sa recunoasca independenta sa, dupa

declararea independentei de catre Kosovo.

martie 2008 - Parlamentul de la Moscova cere Kremlinului sa recunoasca independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, dupa ce NATO incurajeaza candidatura Georgiei la organizatie.

aprilie 2008 - NATO respinge la summit-ul de la Bucuresti Planul de aderare la organizatie (MAP) pentru Ucraina si Georgia.

aprilie 2008 - Osetia de Sud respinge o propunere georgiana de impartire a puterii si insista asupra obtinerii independentei.

august 2008 - Au loc lupte intre trupele georgiene si fortele separatiste osete.

Joi, 7 august

In noaptea de miercuri spre joi, Osetia de Sud anunta ca a fost atacata cu tiruri de arma lansate de pe teritoriul georgian, soldate cu cel putin 20 de raniti. Anuntul vine dupa o saptamana de schimburi de focuri in regiune intre separatisti si armata georgiana.

Vineri, 8 august

La ora locala 06:30 (7.30 ora Romaniei) Georgia a lansat o ofensiva militara asupra capitalei Osetiei de Sud, Thinvali. Un semnal foarte clar dat de Rusia. Potrivit analistilor militari, ofensiva armata declansata vineri de fortele armate georgiene in Osetia de Sud a fost calculata gresit. Presedintele Saakasvili a mizat pe faptul ca actiunea sa va fi umbrita de inceperea Jocurilor Olimpice. Nu a fost asa. Mai mult, liderul de la Tbilisi a crezut ca Rusia nu va reactiona militar pentru a nu deranja Washingtonul.Rusia insa reactioneaza trimitand trei avioane, care bombardeaza satul Kareli din Georgia, situat in vecinatatea Osetiei de Sud. Presedintele georgian, Mihail Saakasvili, a sustinut ca 30 de persoane au fost ucise in timpul atacului rusesc, in timp ce armata rusa a sustinut ca 21 de soldati si-au pierdut viata. Presedintele Vladimir Putin a amenintat ca actiunile "agresive" ale Georgiei vor genera un raspuns din partea Rusiei. ONU a anuntat o reuniune de urgenta pe fondul conflictelor, iar SUA si UE decid sa trimita o misiune comuna pentru a ajuta la incetarea violentelor.

Sambata, 9 august

Parlamentul georgian decreteaza starea de razboi pentru 15 zile, in timp ce Rusia anunta ca a preluat controlul orasului Thinvali din mainile georgienilor. Avioanele rusesti au atacat tinte militare din centrul orasului georgian Gori, iar bombele au atins si zonele rezidentiale, atacul fiind soldat cu 60 de morti, dupa estimarile autoritatilor de la Tbilisi. Autoritatile ruse si separatistii din Osetia de Sud au spus ca, de la inceperea conflictului, au murit peste 1.400 de civili, pe cand Georgia a avansat cifra de 92 de morti. Delegatia Statelor Unite si a Uniunii Europene, careia i s-a adaugat si OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Uniunea Europeana), ajunge in Georgia pentru a incerca incetarea violentelor.

Duminica, 10 august

Georgia anunta ca s-a retras din Osetia si cere Rusiei sa inceteze focul. Tbilisi anunta ca fortele ruse intervin pe doua fronturi, dinspre republica separatista Abhazia, prin defileul Kodori, si prin Osetia de Sud, atacand orasul georgian Gori.

Reducînd conflictul la aceste dimensiuni, partea rusă poate fi, în cel mai bun caz, recunoscută ca moaşa unui regim marionetă. De fapt, Osetia de Sud nici nu s-a despărţit de Rusia după evenimentele din 1991, toate sferele vieţii sociale fiind strîns legate de Moscova. Regiunea separatistă este cu totul şi pînă la capăt sub controlul rusesc. Oficialii georgieni i-au acuzat de-a lungul vremii pe rusi ca intretin acest conflict inarmandu-i pe separatisti si oferindu-le cetatenia rusa.

Rusii au insa alta viziune. Premierul rus, Vladimir Putin, care a venit de urgenta de la Beijing, unde asista la Jocurile Olimpice, in Osetia de Nord - aflata pe teritoriul rusesc - a acuzat Georgia de comiterea unor acte de genocid si a cerut Parchetului militar rus inceperea unei anchete in acest sens.

"Dupa opinia mea, acestea sunt deja elemente ale unui fel de genocid impotriva poporului oset. Cred ca ar fi corect sa ordonati Parchetului militar sa ancheteze aceste incidente, mai ales pentru ca majoritatea populatiei osete are cetatenie rusa", a declarat Putin. Presedintele rus Dmitri Medvedev a insistat ca interventia Rusiei este doar una umanitara.

Principalele cauze ale conflictului

• Integritatea teritoriala

De la admiterea Georgiei in Organizatia Natiunilor Unite in iulie 1992, numeroase rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU, semnate de Rusia, au reafirmat integritatea teritoriala a Georgiei. Ele includeau teritoriile contestate ale Abhaziei si Osetiei de Sud. Cea mai recenta dintre ele a fost adoptata, cu sprijinul Moscovei, la 15 aprilie 2008.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat ca actiunile guvernului georgian au pus capat integritatii teritoriale a Georgiei. Liderii separatisti abhaz si oset, Sergei Bagapsh si Eduard Kokoity, au declarat ca republicile lor vor fi impreuna cu Rusia „pentru totdeauna”. La randul sau presedintele georgian Mikhail Saakashvili a declarat ca cele doua enclave georgiene vor ramane sub controlul regimului de la Tbilisi pentru totdeauna.

Aceste declaratii trebuie plasate intr-un context mai larg. Independenta provinciei Kosovo si conceptul „responsabilitatii de a proteja” nu au fost bine primite de Rusia, ambele notiuni ridicand problema integritatii teritoriale. A fost astfel relativ usor ca Rusia sa-si arate frustrarea in aceasta privinta, reamintind Occidentului propriile contradictii cu privire la conceptul de integritate teritoriala.

• Controlul miscarii resurselor energetice

Teritoriul Georgiei si infrastructura sa sunt importante pentru transportul de petrol si gaze din Marea Caspica. De cand monopolul Rusiei a fost spart, odata cu intrarea in flux a conductei de petrol de la Baku-Tbilisi-Ceyhan, Rusia este gata sa plateasca mult pentru a evita ca Georgia sa devina suficient de integrata in Europa si sa-i permita sa ignore Kremlinul, lucru care ar slabi iremediabil controlul Rusiei in zona.