Conflictul Politic ca Fenomen Politic

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4030
Mărime: 28.19KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
MINISTERUL EDUCAŢIE ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative Catedra Ştiinţe Politice şi Educaţie Civică

Cuprins

INTRODUCERE 3

CONFLICTUL POLITIC: ESENŢA, TIPURILE ŞI ETAPELE DE DERULARE 4

Esenţa conflictului politic 4

Tipologia conflictelor politice 5

Etapele conflictului politic 7

MODURILE DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR POLITICE 9

Parametrii procesului conflictual 9

Consensul şi compromisul 10

Medierea 10

Arbitrajul 11

CONFLICTE POLITICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA 12

Conflictele politice de identitate din sistemul politic moldovenesc 12

Conflictele secesioniste 13

Conflicte dintre agenţii implicaţi în cucerirea puterii politice 14

BIBLIOGRAFIE 15

Extras din document

INTRODUCERE

Activitatea politică reprezintă domeniul în care are loc ciocnirea intereselor între indivizi şi grupuri sociale care tind spre acapararea, menţinerea şi perpetuarea puterii politice. Conflictul politic este o manifestare firească a relaţiilor ce se stabilesc între agenţii colectivi sau individuali în procesul de luptă pentru controlul puterii politice. Este o modalitate de interacţiune prin ciocnirea opiniilor contradictorii, poziţiilor şi intereselor. Conflictul este o luptă între două sau mai multe părţi, strâns corelate, dar care urmăresc scopuri proprii.

CONFLICTUL POLITIC: ESENŢA, TIPURILE ŞI ETAPELE DE DERULARE

Esenţa conflictului politic

Etimologic, cuvântul „conflict" provine din latină - „conflictus" şi semnifică ciocnire, dezacord. După conţinut, acestui termen îi sunt apropiate mai multe cuvinte care caracterizează, sub o formă sau alta, situaţiile de ostilitate şi confruntare a unor forţe, fenomene, laturi contrar opuse. Conflictul este caracterizat drept opoziţie deschisă, luptă între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunităţi, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte destructive asupra interacţiunii sociale.

Pentru prima dată acest termen a fost folosit de sociologul german G.Simmel la începutul secolului al XX-lea. În opinia lui Simmel, conflictul este un fenomen universal. El consideră că este imposibilă funcţionarea fără conflicte şi total armonioasă a oricărui grup sau a oricărei societăţi în general. Însă, chiar dacă ar apărea o „societate a sfinţilor", lipsită de influenţa impulsurilor ce ar provoca schimbări, ea s-ar dovedi neviabilă, lipsită de mecanismul autodezvoltării. Prin urmare, conflictul apare ca o condiţie esenţială a existenţei societăţii, de aceea el comportă un caracter funcţional.

Iniţiaimente, analiza conflictului ca problemă era centrată pe factorul social-psihologic, iar după cel de-al doilea război mondial apar o serie de lucrări în care conflictul este apreciat ca un fenomen caracteristic vieţii interne a societăţii. Ca rezultat, s-au profilat trei teorii:

1. Teoria „ conflictului pozitiv-juncţional". În concepţia conflictologului american L.Coser, pentru orice societate este caracteristică inegalitatea socială, insatisfacţia psihologică permanentă a membrilor săi, care provoacă, la rândul său, disensiuni dintre indivizi şi grupuri sociale ce duc spre conflicte. Autorul consideră că conflictul din interiorul grupului social poate contribui la consolidarea acestui grup. Prin urmare, conflictul se prezintă ca o premisă necesară dezvoltării societăţii, de aceea el este funcţional pentru comunitatea umană;

2. Teoria „modelului conflictual al societăţii". În opinia sociologului german R.Dahrendorf, orice societate e supusă schimbărilor, iar pentru comunitatea umană este necesară intersecţia diverselor opinii, conflicte, ceea ce asigură oamenilor libertatea. Transformările sociale persistă peste tot şi orice element nou asimilat de societate contribuie la schimbarea ei. în consecinţă, societăţii îi este caracteristică atât inegalitatea socială, cât şi poziţia diversă a cetăţenilor faţă de separarea puterii. Aceasta determină şi deosebirile de interese, condiţionând contradicţii şi modificarea structurii în ansamblu.

3. Teoria generală a conflictului. A fost elaborată şi fundamentată de sociologul american K.Boulding, care consideră conflictul un fenomen universal, el fiind o parte inerentă a societăţii şi nu poate fi separat de ea.

Conflictul politic se prezintă ca o varietate a conflictului social. Un conflict politic rezultă atunci când purtătorii relaţiilor politice intră în competiţie, atunci când doresc să posede mai multe resurse politice care nu pot fi posedate în acelaşi timp de către toţi. Resursele politice sunt acele mijloace cu ajutorul cărora un individ sau un grup ar reuşi să câştige accesul sau să influenţeze decizia politică în favoarea satisfacerii dorinţelor sau intereselor lor. în calitate de resurse politice apar banii, timpul, organizaţiile politice, mijloacele de propagandă, voturile obţinute etc. Aceste resurse sunt inegal distribuite în cadrul sistemului politic. Mobilul conflictului politic este căutarea şi lupta pentru obţinerea resurselor rare. Grupurile aflate în conflict rivalizează pentru cucerirea puterii.

Puterea politică a statului, in lato sensu cucerirea, menţinerea şi realizarea ei, organizarea instituţiilor puterii, statutul politic al grupurilor sociale, valorile şi simbolurile ce stau la baza puterii politice, în particular, şi a societăţii politice, în general, reprezintă obiectul conflictelor politice.

Contradicţiile dintre societatea politică ca un sistem integru şi inegalitatea indivizilor şi grupurilor din cadrul acestei societăţi, ce se reflectă în ierarhia statutelor politice, apar ca sursă şi bază a conflictelor politice.

Preview document

Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 1
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 2
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 3
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 4
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 5
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 6
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 7
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 8
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 9
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 10
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 11
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 12
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 13
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 14
Conflictul Politic ca Fenomen Politic - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Conflictul Politic ca Fenomen Politic.doc

Alții au mai descărcat și

Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte

Introducere Această lucrare abordează o temă de actualitate în domeniul relaţiilor internaţionale, şi anume Resursele energetice- motive de...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Politică și administrație publică

Suport de curs la disciplina POLITICA SI ADMINISTRATIE PUBLICA Modulul 1 – Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului. Clarificari...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Arta militară în perioada războiului rece

1. Războiul rece sau lumea între o pace ratată şi un razboi nedeclarat (1945-1990) 1.1. Terminologie Atunci când un conflict între marile puteri...

Relansarea politicii externe a României comuniste în anii 1960. relațiile României cu Republica Federală Germană

INTRODUCERE La mijlocul secolului XX, întreaga omenire trăia ani de complexe tensionări ce antrenau mari puteri precum U.R.S.S., S.U.A., China,...

Coruptia in Organizatiile de Servicii Publice

Etica. Administratie Publica Studiul eticii este pentru Aristotel studiul caracterului uman, vorbind despre om in cadrul societatii. In aprecierea...

Corupția

Delimitări conceptuale Corupţia este catalogată drept o problemă socială complexă, ale cărei modalităţi de manifestare, consecinţe sociale şi...

Manifestări ale comportamentului violent în școală

INTRODUCERE Realitatea de zi cu zi oferă pedagogului infinite moduri de abordare, dar chiar multitudinea manifestărilor sale îl pune adesea în...

Căile și mijloacele depășirii conflictului politic

În societăţile de tranziţie conflictele sociale au devenit o realitate a vieţii cotidiene. În aceste condiţii apare necesitatea cercetării naturii...

Extremismul Politic și Definitivarea Fascismului în Cadrul Lui

Analiza tendinţelor ce maximizează naţionalismul ca principală resursă în viata politică europeană a ultimelor decenii relevă strategiile şi...

Recenzie Criza pământului plat - Tiberiu Brăilean

Începutul secolului XXI va rămâne in istorie ,afirmă Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin pătrunderea...

Ai nevoie de altceva?