Constituție și constituționalism

Constitutionalismul reprezinta un set de idei fundamentale aflate la granita din tre filosofia politica si dreptul constitutional, cu o ideologie evidenta prin care se reprezinta rezultatul unor optiuni a unei societati la un moment dat. Ideea de constitutionalism apare intre secolele XVII-XVIII.

La baza constitutionalismului au stat trei revolutii: franceza, engleza si americana; datorita acestor intamplari viziunea politica a fost schimbata radical.Asadar, constitutionalism are inclinatii occidentale, iar odata cu secolul XX, la baza acestor idei au fost adaugate sub egida Natiunilor Unite un set de documente fondatoare acestui curent.

Cele doua idei primordiale ale constitutionalismului sunt guvernanta limitata si depturi si libertati individuale.Aceste idei au ramas neschimbate pana astazi, insa pe langa aceste atributii pe care le poseda statul, cetatenii sunt liberi sa isi organizeze viata dupa bunul plac, statul nu trebuie sa intervina si sa ii controleze pe cetateni, o societate in care guvernanta este de tip constitutional traieste in afara statului.

“Ex: statul cu functia sociala: nu tine cu sila somer/în serviciu: tu suporti consecintele, indiferent de optiuni; statul nu îsi asuma obiective care ar implica controlul.

Guvernare limitata: echilibru, control, orice actiune are o consecinta.

Este important pentru ca ne permite sa abordam discutia privind constitutia.”

Constitutia reprezinta o culegere de texte, fiind legea fundamentala a oricarui stat, aceasta vizand doua puncte importante: organizarea puterilor in stat si garantarea drepturilor si libertatilor individuale.

“În Constituție sunt consacrate principiile fundamentale ale întregii vieți economice, politice, sociale și juridice, în conformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promovează și le apără. Poporul, spunea Hegel, trebuie să aibă față de Constituția lui sentimentul dreptului său și al stării sale de fapt, altfel ea poate exista, e drept, în chip exterior, dar nu are nicio semnificație și nicio valoare. Cât de actuale sunt cuvintele marelui filozof care afirma că „fiecare popor își are Constituția care i se potrivește și care i se cuvine”.

Setul de valori al constitutionalismului

Secolul XX a adus o schimbare in ideea generala a termenului semnantic de constitutie datorita regimurilor totalitare, care in esenta lor sunt niste regimuri de tip revolutionar.

Datorita principiilor regimurilor totalitare din ideea de guvernare a disparut exact notiunea de constitutionalism, putem spune ca odata cu venirea secolului XX a avut loc o schimbare implicita si dirijata impotriva termenului de constitutionalism. Aceste noi schimbari de principii au produs si confuzia semantica a termenului in cauza in secolul XX deoare se vorbea de constitutie si constitutionalism in diferite spatii geografice fara ca vinovatii in cauza sa cunoasta foarte multe despre acest principiu, ceea ce a generat o confuzie puternica intre constitutiile autentice si pseudoconstitutiile ( apartitand statelor totalitare).

Constitutiile autentice sunt autentice tocmai pentru ca respecta principiile fundamentale ale constitutionalismului.

“Valoarea, conținutul și semnificațiile constituției ca ideal al unei societăți democratice au fost clar exprimate în actele constituționale și constituțiile care au deschis drumul procesului constituțional. Astfel, Declarația franceză a drepturilor omului și ale cetățeanului, din anul 1789, stabilea că „Orice societate în care garanția drepturilor nu este asigurată, nici separația puterilor stabilită nu are constituție”. Prima constituție scrisă din lume, Constituția americană din anul 1787, arăta în preambulul său că „Noi, poporul american, în vederea formării unei uniuni mai perfecte, stabilirii justiției, asigurării liniștei interioare, asigurării apărării comune, dezvoltării bunăstării generale și asigurării binefacerilor libertății, pentru noi și urmașii noștri poruncim și stabilim prezenta constituție”. Așa cum spun chiar juriștii americani, în constituția americană și-a găsit punctul culminant spiritul constituționalismului. Prin urmare, încă de la apariția sa constituția a fost considerată și analizată, prin opoziție cu absolutismul, drept o limită în calea exercitării arbitrare a puterii. Odată acest scop îndeplinit, constituționalismul a continuat să aibă un rol important și eminamente progresist pe scena istoriei, el propunându-și garantarea eficientă a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului.”

Cel mai clasim exemplu de pseudoconstitutie este constitutia sovietica din 1936, care nu cuprindea nicio referire la conceptul de constitutionalism si contesta validitatea acestora in mod pragmatic, aplicarea ei efectiva era indoielnica, insa a fost forte apreciata in lumea occidentala.

Cele mai importante constitutii de tip comunist au fost cele sovietica si cele aflate in estul europei de tip marxist in concordanta cu gandirile staliniste si cele leniniste.

Giovanni Sartori: “în cazul unei constitutii, ceea ce conteaza cu adevarat nu este forma, ci scopul ei.”