Crime împotriva umanității

De la aparitia statelor,ca entitati,au intrat in relatii unele cu altele,la inceput sporadic si incidental,pentru ca apoi,odata cu trecerea timpului sa se extinda treptat ajungand la dimensiunile actuale care cuprind toate domeniile vietii sociale.Aceste relatii au doua forme principale-de colaborare si de lupta/confruntare.

Crimele impotriva umanitatii,reprezinta una dintre cele mai importante categorii ale dreptului penal international,alaturi de crime de razboi si genocid. Crimele contra umanitati se definesc prin faptele grave de violenta,comise pe o scara larga de catre indivizi,fie ca acestia sunt sau nu agenti ai statului,impotriva altor indivizi intru-un scop,in principal national,potitic,religios,etnic sau rasial.

Crimele contra umanitati au aparut in contextul dreptului international penal,in principal dupa Al Doilea Razboi Mondial,ca o mare reactie a atrocitatilor savarsite de catre militaristii japonezi si nazistii germani in teritoriile ocupate,impotriva populatiei locale,cat si a persoanelor pe motive rasiale si entice,in principal.

La nivel juridic,pentru prima data acest concept a fost introdus in anul 1945,prin Carta de la Londra,care legifera functionarea Tribunalul Militar International de la Nuremberg si Tokio. Anterior,alte acte politico-juridice internationale au interzis fapte ce se incadreaza in conceptul de crime impotriva umanitatii. Printre acestea mentionam urmatoarele: -Conventia din 1948,pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid; -Declaratia Natiunilor Unite asupra interzicerii utilizarii armelor nucleare si termonucleare,adoptata prin Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U. nr.1653(XVI) din 24 noiembrie 1961; -Conventia din 1973,asupra eliminarii si reprimirii crimei de apartheid; -Declaratia asupra protectiei oricarei persoane impotriva disparitiilor fortate(Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U. nr.47/133 din 18 decembrie 1992); -Statutele tribunalelor international penale pentru fosta Yugoslavie,precum si pentru Statutul Curtii Penale Internationale;

Din coroborarea continutului diverselor conventii rezulta ca fac parte din categoria crime impotriva umanitatii urmatoarele fapte:

-asasinatul(omorul intentionat)

-aducerea in sclavie sau munca fortata;

-practica sistematica a disparitiilor fortate:

- exterminarea;

- deportarea,inclusiv epurarea etnica;

-persecutiile pentru motive religioase,politice sau etnice;

-folosirea armelor nucleare si a altor tipuri de arme de distrugere in masa;

-genocidul;

-apartheidul;

Definitia genocidului a ramas neschimbata inca din 1948,in schimb crimele impotriva umanitatii,au avut si au multe variante de definitii in dreptul international Evolutia definitiilor

Crimele impotriva umanitatii,ca si definitie au fost mentionate pentru prima data,in timpul Primului Razboi Mondial,intr-o declaratie a guvernului francez,rus si britanic,care in anul 1915 se angajau sa condamne drept noile crime impotriva civilizatiei si a umanitatii,acele masacre comise de administratia otomana impotriva minoritatiilor armene.

Spre sfarsitul razboiului,puteriile castigatoare au abandonat insa angajamentul din 1915, considerand ca judecarea responsabilor otomani ar fi putut sa creeze un precedent pentru sanctionarea discriminarilor practicate de catre tarile Antantei impotriva propriilor minoritatii din propriile teritorii si mai ales in colonii.

Insa dezbaterea a reaparut la inceputul aniilor 1940,pe agenda internationala, in contextul atrocitatiilor comise de nazisti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mai mult,majoritatea puterilor Aliante practicau in acel moment discriminari si abuzuri impotriva propriilor cetateni,astfel incat conectarea crimelor impotriva umanitatii cu declansarea si derularea razboiului a fost o prioritate politica a Aliatilor,pentru a nu creea un precedent care ar fi condus la propria lor incriminare