Democrația

Nu exista o definitie clara si universala a democratiei. Majoritatea definitiilor se concentreaza pe calitate, proces si sistem. Exista mai multe tipuri de democratie, iar practicile lor variate au efecte similare. Intelegerea, experienta si credintele studentului si istoria tarii sale ar trebui combinate pentru a crea o definitie semnificativa si practica a vietii sale de zi cu zi.

Democratia nu exista într-un set de institutii universale. Forma specifica a democratiei unei tari depinde în mare masura de conditiile politice, sociale si economice si este afectata de factori istorici, traditionali si culturali.

Desi democratia este o forma de guvernare foarte veche, realitatea este ca este inca foarte tanara si chiar la inceputuri in multe aspecte. In istoria moderna, aproape peste tot are doar un secol. In trecut, majoritatea cetatenilor, in principal femei, nici macar nu aveau dreptul la vot. Si, in general, odata ce voturile lor au fost introduse in urna, oamenii nu au avut nimic de spus. Parlamentul este institutia fondatoare a democratiei moderne. Este o oligarhie in sine care monopolizeaza expresia democratica. Democratizarea educatiei, accesul la cunostinte si aparitia mass-media ii fac pe oameni sa puna la indoiala aceasta viziune. A fost nevoie de aparitia unei adevarate opinii publice pentru ca reprezentantii poporului si liderii „aleși” ss ridice treptat restrictiile privind dreptul la vot si crearea asociatiilor cetatenesti, apoi pentru ca acestia sa inteleaga ca este a lor. Acum era esential nu numai sa iei pulsul populatiei, ci si sa negociezi interventiile cu ei, dacă nu chiar sa impartasesti puterea cu ei. De la “democratia fara popor” au cautat sa treaca la “democratia cu popor”.

Democratia se bazeaza pe anumite valori care formeaza fundamentul ei: liberitatea, egalitatea si respectarea legii. Acestea sunt idealuri pentru care oamenii s-au luptat si, în acelasi timp, stau la baza stabilirii regulilor vietii sociale. Intr-un regim care se pretinde a fi democratic, cetatenii se bucura de libertate sub toate aspectele: libertatea de exprimare, actiune, opinie, etc. Toti cetatenii au tratament egal, acces la bunuri si oportunitati. Toata lumea este egala in fata legii si nu exista nicio preferinta sau discriminare legata de clasa sociala a cetatenilor. In cele din urma, intr-o tara democratica, toata lumea este supusa acelorasi legi stipulate de constitutie.

Conform lui J. Locke (1970, p.322) citat de R. Dhal (2002, p. 117) “ toate tin de egalitate, aceeasi pentru toti oamenii, chiar daca unii trebuie sa se supuna altora, anume ca fiecare om are drepturi egale la libertatea lui naturala , fara sa fie subjugat vointei sau autoritatii altui om”. In lucrarea sa Dhal a numit acest concept ca fiind “idea egalitatii intrinsece” , idea acestuia de baza este ca, cel putin in problemele care necesita luarea deciziilor colective , toti oamenii sunt sau ar trebui sa fie egali in esenta.