Elaborarea Politicilor Publice

Elaborarea politicilor publice I

I. 1. Concepte ale politicilor publice – definirea conceptului de politică publică

Termenul de politică a avut de-a lungul timpului mai multe înțelesuri în funcție de țările în care a fost folosit.

De exemplu, în țările latine, termenul ”policy” din limba engleză se identifică adeseori cu decizia. Concret prin politică se înțelege o decizie formală (lege, act administrativ, circulară) a unei autorități legitim alese care se adoptă într-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite. Din punct de vedere analitic însă, politica se poate defini și din alte perspective, aceasta presupunând încorporarea și altor elemente în definiție. Din punct de vedere comportamental, de exemplu, ”o politică este o decizie care se caracterizează prin acțiuni și conduite ale celor care le îndeplinesc” (Jones, 1984).

În general, analiza politicilor reprezintă o orientare pragmatică ce identifică politica cu un program de acțiune al autorităților publice într-un domeniu determinat de activitate. Din această perspectivă analitică, diferiții autori au folosit termenul de politică în funcție de aspectele pe care doreau să le pună în evidență. Astfel termenul a fost utilizat pentru a se face referire la (Subirats, 1989):

• un domeniu al activităților publice (politica economică, educațională, sanitară etc.);

• o grupare de obiective și programe derulate de guvern într-un anumit moment (politica de alfabetizare, de luptă împotriva fumatului etc.);

• legislație sau pachet de norme aprobate în legătură cu o anumită problematică (legislație fiscală, ecologică, urbană, energetică etc.);

• produsul sau outputul activității guvernamentale (construirea unui număr de locuințe ca produs al politicii de bunăstare socială etc.);

• impactul activității guvernamentale asupra societății prin politica de reducere a mortalității pe autostrăzi, reabilitarea socială a toxicomanilor, prevenirea incendiilor.

În toate aceste accepții ale termenului de politică publică se găsesc elemente comune care permit reordonarea lor în felul următor:

• în primul rând, politica tinde să fie mai mult decât o decizie formală, ea reprezintă o grupare de decizii;

• în al doilea rând, o politică publică este adoptată de instituții politico-administrative și contează pe garanția guvernamentală. Politica se poate prezenta sub mai multe forme: o reglementare juridică, un discurs politic, o formă de restructurare a serviciilor publice;

• în al treilea rând, o politică publică mobilizează resurse pentru a genera anumite produse în societate;

• în al patrulea rând, se presupune că această activitate urmărește o finalitate sau un obiectiv mai general sau mai specific, care în general este orientat către satisfacerea anumitor interese și este purtătorul anumitor valori.

Paradigma dominantă în discuția despre ”politicile publice” este de a înțelege ”cum se exercită autoritatea pentru a atinge scopuri colective”. ”Policy” semnifică ”urmărirea unor scopuri”. Prezumția conform căreia ”politica” reprezintă o acțiune dinainte stabilită (Anderson 1984) subliniază principala semnificație a definițiilor date termenului. Lasswell și Kaplan (1970) defineau politica drept ” un program proiectat al unor scopuri, valori și practici”, Briddgman și Davis (2000) o vedeau ca pe ”cursul unei acțiuni a guvernului, proiectată pentru a atinge anumite rezultate”, iar Friedrich (1963) arată că ”este esențial pentru conceptul de politică să existe un scop, un obiectiv sau o țintă.

Din punctul de vedere al analizei, o politică publică se prezintă sub forma unui ansamblu de practici și norme elaborate de unul sau mai mulți actori publici.

O altă încercare de conceptualizare a politicilor publice este cea a lui William Jenkins, care definește politicile publice ca un set de decizii interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori politici cu privire la selecția scopurilor și la mijloacele de a atinge aceste scopuri într-o situație specifică, în care ar trebui ca acei actori politici să poată în principiu, să ia decizii.

Un alt autor, James Anderson, oferă o definiție mai generică, în care politica publică este descrisă ca fiind un curs intenționat, urmat de un actor politic sau un grup de actori politici care se ocupă de o problemă de interes general.

În literatura română, termenul de politică poate avea mai multe utilizări:

• astfel, el se folosește pentru a desemna fenomenele de luptă pentru putere, de concurență între partide, de grupuri de interese, categorii sociale, persoane în vederea exercitării influenței și a ocupării unor funcții de autoritate într-o anumită colectivitate, țară, într-un cadru electoral sau în procesele decizionale.

• o altă utilizare a termenului se referă la înțelesul pe care îl are cuvântul policy din limba engleză, de cadru de orientare pentru o acțiune, un program. Astfel se poate spune că un guvern are o politică economică, adică pune în aplicare un ansamblu de intervenții, alege să facă sau să nu facă anumite lucruri pentru un domeniu specific, cum ar fi economia.

În sens restrâns, o politică publică este produsul activității unei autorități învestite cu putere publică și legitimitate guvernamentală.