Extras din referat
Moldova fiind încorporată în cadrul URSS, nu era autorizată, ca şi celelalte republici unionale, pentru stabilirea relaţiilor diplomatice, consulare ori pentru schimbul de reprezentanţe cu statele străine. Activitatea diplomatică era exercitată în exclusivitate de către Centrul unional. Ministerul Afacerilor Externe al RSSM, în realitate, reprezenta o instituţie cu caracter formal care, până la începutul anilor ‛80, n-a desfăşurat nici un fel de activitate diplomatică independentă. Ministerul de Externe nu-şi îndeplinea funcţia firească de promotor al politicii externe a republicii. Activitatea sa se limita la exercitarea funcţiilor protocolare, în unele cazuri şi a celor consulare. Prima misiune diplomatică poate fi considerată Reprezentanţa permanentă a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti pe lângă Sovietul Comisarilor Norodnici al URSS, care promova raporturile cu Centrul unional şi cu celelalte republici. De remarcat că Guvernul RSS Moldoveneşti, prin intermediul Reprezentanţei sale de la Moscova, a reuşit să rezolve un şir de probleme de ordin economic, social şi cultural deosebit de acute, mai ales în raport cu distrugerile enorme care au urmat celui de-al doilea război mondial. Reprezentanţa a contribuit la acumularea unei anumite experienţe în procesul de negocieri şi stabilire a relaţiilor social-economice, comerciale şi culturale între RSSM şi celelalte republici unionale, însă prerogativele sale erau determinate de Centrul unional, rămânând extrem de limitate. Experienţa diplomatică sovietică a avut un impact contradictoriu asupra constituirii şi consolidării serviciului diplomatic naţional în perioada de tranziţie a Republicii Moldova de la totalitarism la democraţie.
Odată cu Declaraţia de Independenţă şi destrămarea URSS în istoria diplomaţiei Republicii Moldova începe o perioadă nouă - tânărul stat independent Republica Moldova începe să se afirme ca subiect al relaţiilor internaţionale, fiind recunoscut de principalele state ale lumii. Pentru stabilirea relaţiilor diplomatice cu ţările lumii şi promovarea unei politici externe independente a fost restructurat cardinal sistemul instituţiilor serviciului diplomatic al ţării, începând cu organul central, Ministerul de Externe. A fost creat un nou minister cu funcţii complexe ce se deosebea în mod principial de cel precedent.
Instituţionalizarea serviciului diplomatic naţional a parcurs o cale complicată şi anevoioasă. Republica Moldova nu dispunea de cadrul juridic pentru exercitarea funcţiilor sale externe, nu dispunea de cadre diplomatice cu studii speciale, nu avea experienţă în domeniul activităţii diplomatice şi nu dispunea de o bază de date privind normele şi principiile de drept internaţional. A fost necesară elaborarea a patru regulamente cu privire la activitatea MAE, în căutarea unui model adecvat al acestei instituţii de stat care ar corespunde rigorilor dreptului internaţional public. În rezultatul restructurării şi lărgirii aparatului administrativ, asigurării cu specialişti de înaltă calificare MAE a devenit o instituţie de stat autorizată care avea misiunea de a contribui la edificarea şi realizarea unei politici externe proprii a Republicii Moldova.
Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, elaborată în anul 1995, se bazează pe principiile raporturilor deschise cu toate ţările lumii, pe neamestecul în afacerile interne ale altor state, pe neutralitatea statală şi supremaţia intereselor general-umane asupra celor ideologice. De menţionat, că anticiparea diplomaţilor profesionişti cu privire la necesitatea revizuirii permanente şi aprobării unei concepţii flexibile a politicii externe a fost ignorată.
În elaborarea şi dezvoltarea bazei normativ-legislative a serviciului diplomatic şi politicii externe, înfiinţarea misiunilor diplomatice, negocierea tratatelor internaţionale un rol deosebit l-a exercitat Parlamentul Republicii Moldova. În elaborarea şi dezvoltarea bazei normativ-legislative a serviciului diplomatic şi politicii externe, înfiinţarea misiunilor diplomatice, negocierea tratatelor internaţionale un rol deosebit l-a exercitat Parlamentul Republicii Moldova, Comisia parlamentară pentru relaţiile externe. Prin activitatea sa multilaterală, diplomaţia parlamentară şi-a câştigat o poziţie deosebită în cadrul relaţiilor internaţionale. Posibilitatea şi importanţa cunoaşterii directe de către parlamentari a problemelor cu care se confruntă mediul internaţional, luarea unor atitudini şi decizii referitoare la acestea constituie o modalitate în plus de acţiune în sprijinirea propriei naţiuni şi apărarea intereselor statului. În dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări, bazate pe cooperare reciproc-avantajoasă, respect şi demnitate naţională, un rol important l-au jucat ambasadele. În anul 2001 Republica Moldova avea deschise 19 ambasade acreditate în mai multe state ale lumii (inclusiv prin cumul) şi 3 reprezentanţe permanente acreditate pe lângă organizaţiile internaţionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Etapele Principale de Stabilire a Serviciului Diplomatic Moldovenesc.doc