Formele Conservatorismului

Conservatorismul este un model teoretic situational, o ideologie care sustine mentinerea sistemului politic si al raporturilor sociale existente. Din punct de vedere terminologic, conservatorismul provine de la latinescul conservare care înseamna a pastra, a pazi, a observa. Toti conservatorii împartasesc dorinta de a conserva, fie obiceiurile si cutumele tipice societatii din care fac parte, fie modul de viata traditional. Însa, datorita faptului ca aceste obiceiuri si traditii difera de la o societate la alta, se nasc divergentele de opinii si ideile distincte despre elementele sau fragmentele unei societatii care trebuiesc a fi conservate. Astfel, conservatorii sunt persoane care doresc sa conserve ceva, dar nu toti doresc sa conserve acelasi lucru, unii conservatori doresc sa mentina status quo si sa reformeze societatea în timp, în timp ce altii îsi doresc sa revina la valorile anterioare, respectiv status quo ante. Michael Oakeshott, unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai conservatorismului, a formulat ideea unui tip uman specific acestuia: A fi conservator înseamna a prefera familiarul necunoscutului, a prefera ceea ce s-a încercat neîncercatului, faptul misterului, realul posibilului, limitatul nemarginitului, ceea ce este aproape îndepartatului, ceea ce este îndeajuns supra-abundentei, acceptabilul perfectului, râsetul de azi beatitudini utopice. Legaturile si fidelitatile familiale vor fi preferate seductiei unor atasamente mai profitabile; a dobândi si a amplifica va fi mai putin important decât a pastra, a cultiva si a te bucura de ceea ce ai; durerea unei pierderi va fi mai acuta decât atractia unei noutati sau promisiuni. Înseamna a fi pe potriva soartei pe care o ai, a trai la nivelul propriilor mijloace, a te multumi cu acea nevoie de mai multa perfectiune care este pe masura omului si a împrejurarilor în care traieste.

Privit ca si filozofie a existentei umane, conservatorismul detine, în esenta sa, convingerea conform careia, conditia umana este condamnata la rau si suferinta, acestea neputând fi complet eliminate si separate de existenta, ci doar atenuate într-o anumita masura prin intermediul actiunii politice.

Conservatorismul, ca orice ideologie politica se bazeaza pe o conceptie despre natura umana, aceasta sustine faptul ca fiintele umane sunt si vor fi întotdeauna slabe. Cercetatori precum Anthony Quinton si N.K. OSullivan se refera la conservatorism ca fiind filozofia politica a imperfectiunii. Conform conservatorilor, fiintele umane sunt imperfecte datorita faptului ca nu sunt înde-ajuns de inteligente si capabile de a se guverna numai prin lumina ratiunii, nimeni nu poate prevede toate consecintele actiunilor si politicilor. Ratiunea umana se lasa amagita de pasiuni si dorinte, astfel ea va inventa motive care vor scuza imoralitatea actiunilor pentru a îndeplini aceste dorinte. Astfel, conform conservatorilor, natura umana este rea, ambigua, lipsita de elemente morale si de ratiune, iar în aceste conditii principiul dreptului natural nu mai poate fi sustinut. Fiintele umane sunt imperfecte din punct de vedere intelectual si moral, având tendinta de a fi egoisti si de a aseza dorintele si interesele personale deasupra celorlalti indivizi.