Globalizare

1.1. Definiţii ale globalizării

Asistăm în aceste momente la procese complexe care au loc la nivel mondial şi care redefinesc structura lumii. Globalizarea este un astfel de proces şi fără îndoială antrenează şi alte fenomene. Una dintre cele mai uzate definiţii ale conceptului de globalizare este următoarea: Globalizarea reprezintă procesul prin care distanţa geografică devine un factor tot mai puţin important în stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de natură economică, politică şi socioculturală. Reţelele de relaţii şi dependenţele dobândesc un potenţial tot mai mare de a deveni internaţionale şi mondiale. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure definiţii, de aceea apar diferite posobilităţi de definire a globalizării:

Globalizarea este... " procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o detaşare a economiei de piţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi..." (Elmar Altvater).

"... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mari distanţe unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometrii depărtare şi viceversa..." (Anthony Giddens).

"... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomintentă cu expansiunea spaţială a acestora..." (Ulrich Menzel).

"... prin globalizare se intensifică concurenţa de pieţe..." (C. Christian von Weizsäcker).

"... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace..." (Dirk Messner/ Franz Nuscheler).

"... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă..." (Johannes Varwick).

"... descătuşarea puterilor mondiale şi slăbirea puterii economice a statului..." (Schumann/ Martin).

"... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o "ameninţare" şi, pe de cealaltă, ca o "oportunitate"..." (Johannes Varwick).

Nici o definiţie a fenomenului globalizării nu este mai acoperitoare decât cea indusă de cunoscuta sintagmă a "statului planetar" şi că, deşi prezentată ca un fenomen specific sfârşitului de secol şi mileniu, globalizarea, sau cel puţin unele dintre dimensiunile sale, nu este lipsită de o lungă istorie. Sub acest din urmă aspect, globalizarea reprezintă consecinţa aproape naturală a cursului tot mai accelerat imprimat istoriei, dacă nu de Renaştere, atunci cel puţin de prima Revoluţie Industrială.

1.2. Termenul globalizare

Se poate spune că globalizarea este un proces care durează de secole. Primii Homo Sapiens erau nomazi, călătorind dintr-un loc în altul; triburile de indieni au călătorit cu multe secole în urmă din Mongolia spre America de Nord; Roma antică stabilise legături comerciale cu negustorii care se strângeau la o dată fixă în marea insulă Ceylon, în aşteptarea marii flote romane care venea dintr-un port de la Marea Roşie; marile descoperiri geografice din Evul Mediu au fost rezultatul unor călătorii intercontinentale. Prin urmare, "fluxurile" umane, de produse şi simboluri există de foarte mult timp.

Termenul "globalizare" a intrat pentru prima oară într-un dicţionar (Webster) în 1961. De la mijlocul anilor '80 câştigă o circulaţie considerabilă: el se alătură ca adjectiv altor termeni, ca piţe, instituţii, ecologie, finanţe, stiluri de viţă, comunicaţii, migraţie, legi, război, conferinţe, societate civilă, evenimente şi riscuri.