Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale

Referat
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 6417
Mărime: 35.08KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” FACULTATEA DE FILOSOFIE

Cuprins

1. CONCEPTUL DE GLOBALIZARE. CÂTEVA EFECTE ALE GLOBALIZĂRII

2. FENOMNEUL DEMOCRATIZĂRII GLOBALE

STUDIU DE CAZ: DEMOCRAŢIE ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

3. BIBLIOGRAFIE

Extras din document

1. CONCEPTUL DE GLOBALIZARE. CÂTEVA EFECTE ALE GLOBALIZĂRII

Globalizarea este un fenomen care a luat naştere în spaţiul occidental, şi care poate fi explicat în termenii specifici esenţialismului şi universalismului ce marchează gândirea de tip european. Aşa cum arată Robertons, procesul globalizării începe printr-o fază germinală, localizată în Europa secolelor XV-lea – al XV-lea, continuă cu faza incipientă, ce ţine până în 1870, trece apoi printr-o fază în care are loc „formalizarea internaţională şi implementarea în spaţiul social a ideilor despre umanitate” (1870-1920), se accentuează apoi într-o fază a luptei pentru hegemonie (1920-1960) şi atinge în final, o fază de incertitudine. În această ultimă etapă astăzi; este vorba de o fază a procesului socio-istoric al globalizării în care societăţile naţionale trebuie să facă faţă problemelor legate de multiculturalisme şi polietnicitate. Aceste ultime două concepte definesc deci tendinţe complementare globalizării, dar care se nasc, paradoxal, în chiar cadrul delimitat de acest proces. Totodată, ele arată că dacă globalizarea avansează în timp ca un proces prin excelenţă economic, acestuia i se „opun”, mutual, procese culturale şi politice .

Globalizarea poate fi înţeleasă ca fiind întinderea şi adâncirea relaţiilor sociale şi a instituţiilor în timp şi spaţiu, astfel încât, pe de o parte, activităţile de zi cu zi sunt tot mai influenţate de evenimente având loc de cealaltă parte a globului, şi pe de altă parte, practicile şi deciziile grupurilor sau comunităţilor locale poate avea reverberaţii globale semnificative. În consecinţa, globalizarea poate fi concepută ca “acţiune la distanţă”. Forma acţiunii la distanţa care ne interesează aici este produsă de extinderea şi adâncirea relaţiilor peste graniţele statelor naţiuni, la o intensitate sporită.

Delimitarea conceptuală a globalizării datorează foarte mult lui Ronald Roberson, care defineşte procesul, din perspectivă sociologică astfel: „Globalizarea, conceptual, de referă atât la comprimarea lumii, cât şi la intensificarea conştientizării lumi ca un întreg ...atât la interdependenţele globale concrete, cât şi la conştiinţa asupra întregului global în secolul XX. ”Astfel definit,, termenul „globalizare” presupune, deci o ambivalenţă genuină, care are în vedere atât expansiunea societăţii la scară globală, interdependenţele economice, politice şi socio culturale care rezultă din această expansiune, revirimentul tendinţelor etnonaţionaliste ori fundemantaliste, cât şi transferul imaginii acestor procese din planul realităţii empirice în cel al conşţiinţei.

Globalizarea implică cel puţin două fenomene distincte.

 În primul rând sugerează faptul că multe verigi ale activităţii politice, economice şi sociale capătă o amploare globală.

 Şi, în al doilea rând sugerează că are loc o intensificare a nivelelor de interacţiune şi interconectare în interiorul şi între state şi societăţi.

Ce este nou cu privire la sistemul global modern este expansiunea relaţiilor sociale în şi prin noi dimensiuni ale activităţii – tehnologice, organizaţionale, administrative şi legale, printre altele - şi intensificarea cronică de interconectare mediate de către astfel de fenomene precum reţelele de comunicare moderne şi noile tehnologii informaţionale. Politica se desfăşoară astăzi, cu toată nesiguranţa şi şovăielile ei obişnuite, pe fundalul unei lumi modelate şi impregnate de mişcarea mărfurilor şi capitalului, fluxul comunicaţiilor, schimburile reciproce între culturi şi circulaţia oamenilor.

Există, în consecinţă, un paradox şocant care trebuie observat în legătură cu epoca contemporană: din Africa până în Europa de Est, din Asia până în America Latină, tot mai multe naţiuni şi grupuri promovează ideea “conducerii de către popor”; dar ele fac acest lucru tocmai în acel moment în care chiar eficacitatea democraţiei, ca formă naţională de organizare politică, e pusă sub semnul întrebării. În vreme ce zone importante ale activităţii umane sunt în mod progresiv organizate la un nivel global, soarta democraţiei şi cea a statutului-naţiune democratic, independent, în particular întâmpină unele dificultăţi. În acest context, înţelesul şi locul politicii democratice, şi al diverselor modele de democraţie, trebuie regândit în relaţie cu procesele şi structurile locale, naţionale, regionale şi globale care se suprapun.

Bibliografie

1. Zygmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Prahova, 2000;

2. David Held, Democraţia şi ordinea globală, Editura Univers, Bucureşti, 2000;

3. Anthony Giddens, A treia cale şi criticii ei, Editura Polirom Iaşi, 2001;

4. David Harvey, Condiaţia postmodernităţii. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, Editura Amarcord, Timişoara, 2002;

5. Ronal Roberson, “Globalization: social theory ang global culture”, Sage publication

Preview document

Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 1
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 2
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 3
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 4
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 5
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 6
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 7
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 8
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 9
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 10
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 11
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 12
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 13
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 14
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 15
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 16
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 17
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 18
Globalizarea și efectele ei studiu de caz - fenomenul democratizării globale - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Globalizarea si Efectele ei Studiu de Caz - Fenomenul Democratizarii Globale.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza unei Candidaturi Prezidențiale

Introducere Lucrarea „Analiza unei candidaturi prezidenţiale – Adrian Năstase în campania electorală din 2004” îşi propune să descopere...

Terorismul Islamic

Introducere "Am mai vazut oameni ca ei. Sunt moștenitorii tuturor ideologiilor criminale ale secolului XX. Sacrificând vieți omenești pentru a-și...

Globalizarea, o Realitate a Lumii Contemporane

Conceptual de globalizare Globalizarea a devenit unul din conceptele cele mai des utilizate pentru a caracteriza dinamica lumii actuale, un...

Globalizarea - factor de diminuare a forței statului pe plan internațional

Globalizarea a devenit un termen superuzitat, care şi-a depăşit demult conotaţia iniţilă, ieşind din sfera economicului, şi reuşind să înglobeze şi...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Ai nevoie de altceva?