Instituția Prezidențială în România

Instituţia prezidenţială în România

Pentru a stabili modalităţile optime de comunicare specifice instituţiei prezidenţiale este necesar ca pentru început să stabilim clar identitatea juridică a acesteia. Pentru aceasta voi face o scurtă trecere în revistă a caracteristicilor juridice a instituţiei prezidenţiale din punct de vedere al Constituţiei şi Legii 69/1992.

Rolul Preşedintelui României

Instituţia Preşedintelui României este parte componentă a puterii executive şi se supune normelor stabilite în Constituţia României. Modelul după care este împărţită puterea executivă este cel bicefal sau dualist (puterea executivă este împărţită între şeful statului şi guvern, atribuţiile fiind bine delimitate prin lege organică).

Legitimitatea Preşedintelui stă în alegerea acestuia prin vot direct de către populaţia României, spre deosebire de guvern care este numit de şeful statului în baza votului de învestitură acordat de Parlament.

În conformitate cu Constituţia României, Preşedintele deţine patru funcţii principale: funcţia de reprezentare, funcţia de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării , veghează la respectarea Constituţiei şi funcţia de mediere

Preşedintele României este investit, în mod expres de către Constituţie, cu prerogativa de a reprezenta statul român. Faptul că el este ales prin vot direct de către cetăţeni îi conferă acestuia rol reprezentativ atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Ca şef al statului, Preşedintele reprezintă statul român, putem afirma chiar că el se identifică cu statul român Astfel, ca atribuţie esenţială pe plan intern menţionăm promulgarea legilor, acţiune prin care legea este învestită cu formulă executorie, garantând astfel independenţa ţării. Pe plan extern, funcţia de reprezentare se manifestă prin atribuţii precum: acreditarea ambasadorilor, primirea scrisorilor de acreditare sau semnarea acordurilor internaţionale în numele României.

În calitate de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, Preşedintele României dispune de importante prerogative: prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, este comandantul forţelor armate, poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate, instituie starea de asediu sau starea de urgenţă. Tot Preşedintele este şi garantul unităţii ţării. Astfel, el trebuie să ia în considerare orice ameninţare ce provine din exterior sau din interior (din partea unui partid politic prin informare în masă, a unui grup de persoane sau o autoritate publică centrală sau locală). Pentru a se asigura integritatea teritorială a ţării Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate şi poate declara mobilizarea generală sau parţială a acestora.

În conformitate cu prevederile constituţionale orice persoană fizică sau juridică indiferent de funcţia pe care o are este îndatorată să respecte litera şi spiritul Constituţiei. Rolul Preşedintelui este acela de a veghea asupra modului de exercitare a oricărei activităţi socio-umane în conformitate cu prevederile constituţionale.

Constituţia României prevede ca şeful statului să exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Medierea între puterile statului se referă la arbitrarea unui conflict între cele trei puteri constituţionale. Preşedintele este imparţial, caracteristică datorată neafilierii sale la vreun partid politic.

Alegerea preşedintelui României

Preşedintele României „se alege prin vot direct prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat” Astfel, Preşedintele nu este ales sau influenţat de către gruparea politică ce a câştigat alegerile parlamentare şi poate să îndeplinească funcţia de mediere între partide şi societatea civilă.

Preşedintele României este ales în urma sufragiului universal, fapt ce îi conferă legitimitate populară şi care îl face din punct de vedere reprezentativ egal cu Parlamentul. Deosebirea dintre cele două organe reprezentative este că Parlamentul reprezintă poporul iar Preşedintele reprezintă statul. Legitimitatea populară este motivul principal pentru care spunem că România are la bază un regim semiprezidenţial, deşi, în regimul francez (considerat etalon pentru regimurile semiprezidenţiale) puterea Preşedintelui este mult mai mare comparativ cu cea a Parlamentului, iar în România Parlamentul este cel care acumulează o forţa considerabilă, în defavoarea Preşedintelui care prin prerogativele ce i s-au conferit, are aproximativ puterile unui preşedinte de republică parlamentară.