Interesele României la Dunăre și Marea Neagră

I. Introducere

Marea Neagră și Dunărea reprezintă puncte de un deosebit interes pentru România, și în general pentru populațiile riverane acestor zone iar acest lucru a fost dovedit de-a lungul timpului, în special în perioadele ce criză. Ca așezare geografică, Marea Neagră se află între Europa de Sud-Est, Caucaz, Orientul Mijlociu și Marea Mediterană. Este în același timp un liant dar și o zonă de separare între trei continente, această poziționare prezentând atât avantaje cât și dezavantaje de ordin politic, economic și militar. Ea asigură legătura între Marea Mediterană și Marea Baltică, între Europa de Est și Africa de Nord. Atât Dunărea cât și Marea Neagră reprezintă o deschidere către oceanul planetar pentru Romania, Bulgaria, Georgia, Ucraina, dar și țările transcaucaziene și cele din Europa Centrală fără ieșire la mare. Unul dintre punctele majore ale politicii externe al țărilor cu ieșire la mare îl reprezintă apărarea și promovarea intereselor în domeniul oceanic și maritim, fiindcă de acest spațiu depinde într-o mai mică sau mai mare măsură dezvoltarea economică a acestora. Țările care și-au canalizat eforturile în sensul promovării acestor interese, au devenit mari puteri maritime, fapt ce le-a permis într-o oarecare măsură monopolizarea căilor maritime navigabile și acces la resurse, aceasta constituind asigurarea prosperității. Factorii care au dus la o importanță crescândă a Mării Negre sunt:

- o poziție geografică oarecum sensibila, întrucât se află aproape de zona fierbinte a Orientului Mijlociu;

- prin strâmtoarea Bosfor, care face legătura Mării Negre cu Marea Marmara, trec anual 55.000 nave, iar dintre acestea aproximativ 10.000 transportă petrolul caspic, însumând aproximativ 150 milioane tone de petrol; riscul producerii unei catrastofe ecologice nu este deloc de neglijat, acest lucru fiind subliniat chiar de oficialii Turciei, care au luat în considerare încetarea transportului de petrol în viitor, acesta urmând a fi transportat prin conducte;

- se află la intersecția a patru culoare geopolitice: egeean, al Dunării, caspic și al Niprului care sunt căi de comunicație ce fac legătura cu zone de o importanță geopolitică majoră;

- reprezintă un punct din filiera traficului ilegal de armament, droguri și al migrației ilegale din Orientul Mijlociu și Asia Centrală către Occident;

- reprezintă o sursă de importante bogțăii marine și submarine, cum ar fi rezervele piscicole, respectiv petrol și gaze naturale;

- reprezintă un obiectiv turistic cu un potențial ridicat;

- dispune de un număr mare de porturi și amenajări portuare.

II. Mediul de securitate și interesele asupra Fluviului Dunărea

Evoluțiile mediului internațional au determinat înființarea unui nou cadru de securitate format din alianțe și parteneriate, toate având un scop comun, și anume apărarea intereselor și securității fiecărui stat membru. În apărarea și promovarea intereslor sale naționale, România respectă principiile dreptului internațional, încurajează și dezvoltă cooperarea cu celelalte organizații internaționale și state interesate de stabilirea securității și stabilității. Conform cărții “Interesele României la Dunăre și Marea Neagră”, edificarea unei Românii democratice, stabile politic și prosperă economic și social, capabilă să participe eficient la dinamica vieții internaționale, în deplină concordanță cu evoluția proceselor de integrare europeană și euroatlantică, să fie afirmate, realizate și protejate următoarele interese naționale:

- menținerea integrității, unității, suveranității și independenței statului român;

- garantarea drepturilor și libertăților democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranței și protecției cetățenilor României;

- dezvoltarea economică și socială a țării, în pas cu dezvoltarea contemporană. Reducerea susținută a marilor decalaje care despart România de țările dezvoltate europene;

- afirmarea identității naționale și promovarea acesteia, ca parte a comunității de valori democratice; valorificarea și dezvoltarea patrimoniului cultural național și a capacității de creație a poporului român;